Anca Tudorancea (Ciuciu)

Perso nuie gi poYetti dinBUCURESTIUL SEEARD

Felicia \Taldman

C.rprins

7 De ce inci o carte despre Bucuregtiul evreiesc?

11 Itinerariu sefard: din Imperiul Otoman in Jirile RomAne

35 Mi Querida y Dulce Espafia. Scrisori sefarde

47 Memoria strizilor care au dispirut '

65 Zece povegti comerciale de succes...

81 ... si alte cAteva contributii sefarde la dezvoltarea economiei bucureqtene

89 Personaje ale Bucuregtiului sefard

123 lstoria sefarzilor bucure;teni reflectati in The Jewisb Chronicle

L29 Proverbe sefarde

L33 Cimitirul sefard. Reportaj fotografic

l4L Bibliografieselectivi

-

i

Il'

i,i

Fwf-i

mA1\N

il*/U .r\l.z7\^\ :-i

'7IN^N\Nret€.' r tqrl. $s-JV1di;

De ce inci o carte despre

Bucurestiul evreiesc?

Pentru cb, epuizareain mai pulin de 2 ani aprimului nostru volum, Istorii ;i imagini din Bucureltiul

eureiesc, publicat in 2011 in 1000 de exemplare in limba romAni gi 1000 in limba englezd, a

demonsrrat ci dincolo de interesul publicului, firesc in condiliile abordirii unei teme relatir'

virgine in literatura romAnS. si imaginarul romAnesc, existi o reali gi vizibili nevoie de recuperare

a unui trecur care nu mai triiegte azi decdt in memoria celor care l-au apucat, urmele fizice fiind

pierdute pentru totdeauna, si care tocmai de aceea ar trebui salvat, inainte de a fi prea tirziu, prin

creareaunei resurse in care atAt speciali;tii cAt gi marele public si giseasci repere de la care sI poari

merge mai departe.

$i asta pentru ci, la fel cain cazulprimului nostru volum, si aceasti continuare se doregte a fi doar

o a doua poarti deschisi spre o lume ce pare azi de basm, un inceput, un prim pas care si incite

curiozitatea gi si convingi cititorul, fie el expert sau doar interesat de istoria orasului, si porneasci

in ciutarea mai multor surse si informalii despre prezen1:a gi contribugia evreilor sefarzi (dar ;i a

celor ashkenazi, precum gi a altor minoritigi) la dezvoltarea si modernizarea Bucuregtiului' Fiindci

in contextul infloririi, in ultima vreme a ceea ce putem considera o adevirati miscare culturala

pentru readucerea in actualitate a istoriei capitalei, cu numeroase articole, cirgi 9i albume care

apar cu o frecvengi impresionanti, eforturile gi rezultatele ar fi incomplete flri includerea si a

acesrui aspect, in unele privinge indispensabil, pentru cI in unele domenii evreii sefarzi 9i ashkenazi

(gi minoritigile in general) au fost deschizitori de drumuri. $i nu ne referim doar la domeniul

financiar, in care bancheri sefarzica Davicion Bally, Hillel Manoach sau Solomon Halfon au ajutar

statul (Valahia ;i Moldova in prima jumitate a secolului al XIX-lea gi mai apoi RomAnia dupi

1859) cu imprumururi, iar mai tArziu fiii lor au licut legi"tura cu lumea bancari internalionala.

conuibuind direct Ia accesul economiei romA.nesti pe piaga economici europeani gi la infiingarea

Bincii Nalionale a RomAnieil, ci 9i la domeniul cultural, clci fari un Leon Alcalay sau un Simon

Benvenisti literatura romAni si universall ar fi fost infinit mai putin accesibili cititorului obisnuit-

1. Emanuel Hillel Manoach, fiul cel mare al lui Hillel Manoach, a fost ales al treilea dintre primii patru cenzori ai BNR, la inri::-:::;

acesteia, in 1880, cu nu mai pulin de 1414 voturi din2719,dupi curn reiese din procesul verbal din 15 iulie 1880 (Arhiva B\R : ::

Consiliul de Admiaistrafe, dosar 62, document 0, 6la 8).. ::"liu Templul Coral

np cr iNc.{. o cA}trE DbtsPRr BUCURT,$'f{uL EvREIESC ?

CALENDARUL

ffiETONULUIAIilANAI] HTZT.IU $ POPULAN

5

P.E1 AN-T.IL DELA MAEOME'TI

121)5 ,,,';rffiDELA CIIRIS::dS* \

18?8rF;Liij!

oBcrN-E va\D4|}

irO de Banil$i-'1t*.|"VI CieEtI A,,IEsT nLilANAH

GRATIS

tiBBiRI.{. IINIYERS,Iil,

L. ALKALAY18, Caler Xogogoail, 18.

TIBRTAIA UNIYERSAI.IJ,LTiON,dLCAI,AT

18, catoa tr.4oE€soe€., ag&ccom.dnd.6" bogatal seil asortimmt ilc

CARTI SEOLAST}CE, STIINT]FIEE

{r]CJIaaI)R,AF,3I

iu toate iiubole gi de orlsofel

procuni qi

TOATA TURNJTUBA }E BIUIIOU

OBJECTE DE ARTAIN ACEASTT NAIU&A DE CO!I!)8CIU

Nuutororgl cllentolil :r neestailibrtrilrocunolqte uI preturile noagtre auutcele maI ruodsrtte.

cLr posibiliriri materiale reduse, iar flri un Dan Mizrahi, Mauriciu Cohen LAnaru sau Abraham

Le.,'i Iveia n'iuzica romineasci nu ar fi fost ceea ce este astlzi; si chiar la domeniul medical, care ar

h losr ;rulr mai sirac in absenta unei Otilia Moscuna, iniliatoarea invitimAntului special pcnrrll

copi:i cu dehciente mintale, sau a unui Nicolae Cajal, virusolog de renume mondial. Cititorul vir

drscop.ri. asadar, intre coperlile acestei noi cirti-album incl un... puzzle. Imagini vechi si noi.

por e sc Je slrcces si istorii cu personaje care populau altidati Bucurestiul sefard ii sunt puse la

disi.oz:::e Lrenrru ca, organizindu-le asa cum i se va pirea mai bine, s5. l;i poati face o imagine de

,rns;:::51u .lsupra acestei lumi astizi doar virtuale, dar care este inci prea frumoasi pentru a fi dari

uir.,-rii. ;icr nu doar sinagogile si clidiriie comunitare sefarde au dispirut, ci gi sefarzii insisi: dintre

cei ;;i; :-:rr.zenraLr odata majoritatea evreilor bucuresteni, astizi mai sunt doar cAtiva, crrr pp- L

r-rumar::i r. Jeqeter. Lor le este dedicata aceasti carte.

Lii

2. I)up:i plecrrc.r.ri:r :

selarde dr citre ,Scili.ri

inlr-c sectiune a io::r::

:ro:ir c de sinitatc a ulrimului sefrabin seirrcl, Sabctav I)1.:.

1.,::.:.r:riLru Sa{:ran, accasti conuniiatc e ilcerat si mai iirrr::r :. i.:t lintl clt nunrirul sefarr,i]or se micsorasr: consic];: rit

, :_ t:.:t i t.tit l

Lill'l!, l 1lli1ti1

r:ri rrisri.

P!R-\O\ lll :r i'r')\ l \ I I 1)l\ 1lt'CURES'l {{.1}- SIlrAll!

Rabinul Haim Bejarano, in centru

t

"ffi'F ':

DE CE rNCA O CARTE DESpRE BUCUREITIUL UVR!,IFSC I

Itinerariu sefard: din ImperiulOtoman i, Tlrile Romine

Detaliu din Mausoleul

Camondo, Istanbul

Sefarzii in Imperiul Otoman

Succesele militare ale otomanilor din secolele al XIVlea gi al XVJea au fost benefice pentru evrei.

Atunci cind trupele otomane au cucerit Bursa in 1324, au gisit acolo o comunitate evreiascS.

romanioti ce fusese persecutati timp de secole de citre bizantini. in perioada urmitoare, lara a

devenit un loc de refugiu pentru evreii care fugeau din calea represiunilor gi expulzirilor din diverse

pirgi ale Europei precurn lJngaria, Franla, Spania, Sicilia sau Bavaria. Atunci cAnd Sultanul Baiazid

II i-a invitat si se a;eze in Imperiu, dupi principiul'prostia occidentului si fie chilipirul meu' (sau

in faimoasele cuvinre care ii sunt atribuite "se spune despre Ferdinand ci este un rege intelept, dar

prin expulzarea evreilor gi-a siricit tara si a imbogllit-o pe a mea"), prin celebrul decret care le garanta

securirarea, ordon6nd guvernatorilor tuturor provinciilor imperiului nu numai si nu le refuze

intrarea, ci chiar si-i primeasci cu bralele deschise gi si le ofere tot ajutorul pentru instalarea in noul

lor camin, mulgi sefarzi au migrat in Peninsula Balcanici si s-au asimilat in comunitiEile romaniote

de acolo, pe care curAnd le-au depigit numeric si le-au inghigit. Au infiingat, insi, gi comunitigi

proprii, precum cele din Salonic, Nicopole 9i Rusciuk (Russe). Membrii acestor comunitigi erau

negusrori. croitori, fierari, sticlari, gesltori, vopsitori, bijutieri, producitori de arme, doctori,

fa-rmacisri, zarafi gi diplomaf gi au creat legituri comerciale si politice cu cele doui Principate

Danubiene, contribuind Ia crearea;i dezvoltarea comunitililor sefarde de acolol.

Istoria i-a dat dreptate lui Baiazid, cici evreii au adus cu adevirat prosperitate Imperiului Otoman.

Selarzii s-au asezar mai ales la Constantinopole/Istanbul, Salonic, Adrianopole/Edirne, Nicopole,

Ierusalim, Safed, Damasc, Cairo, Prusa/Bursa, Tokat gi Amasia in Anatolia. Cel mai important centru

sefard a fost, {Xri indoiali, Salonic, unde evreii spanioli au depl;it numeric nu doar celelalte categorii de

errei dar chiar 9i pe locuitorii nativi. Timp de peste un secol, ladino a fost limba oficiali a Salonicului2.

in decursul secolului al XVII-lea, sefarzi venigi din Italia, Spania gi chiar Franla, unii dintre ei

marani, au continuat si se aseze in Anatolia. Unii s-au convertit la Islam, dar cei mai mulgi s-au

intors la iudaism. Pe Ia mijlocul secolului, cAnd condigiile din Salonic au inceput sa se deterioreze,

preferinrele evreiegti s-au mutat inspre Smyrnallzmir, dar gi spre Balcani (Monastir, Skopje) ;iinsula Corfu.

1 . Eugen Bernard Denize, "The Sephardic Jews in Vailachia and Moldova, Sixteenrh to Nineteenrh Centuries," in Paul Cernovodeanu

(ed.), The Histon o.f rfuJeus in Romania,vol. l, Fron its Beginnings to the Nineteentb Century,Goldxein-Goren Diaspora Research

Center, Tel Ar-iv Universin-, 2005. p.62.

2. Biilent $enar-, "Communai Autonomy of the Jewish Millet in the Ottomar-Turkish Tiadition," in Felicia \(aldman (ed.), Studi,t

Hebraica no.6/2006, Edirura Universitiqii din Bucureqti, p" 81-82.

TTINERARIU sETARD: DIN IMIERIUL oroMAN iN renirn notuiar--E | 1 1