„Platinum Lion”, la final

Termenul de „centenar” a fost, în ultima perioadă, pebu zele tuturor, devenind încet, încet, un laitmotiv în vă -zul şi auzul publicului. Iată că, de această dată, este rân-

dul tanchiştilor să semân drească cu atin - ge rea nu mărului deani ce se scrie cu treici fre. Iar aceastămân drie este cât sepoate de jus ti fi catăavând în ve de re mo - dul în care aceas t ăar mă s-a năs cut...

Pe data de 19 iulie, în Bulgaria, a avut loc ceremo-nia de dicată încheierii exerciţiului multinaţional „Pla ti -num Lion 19”, organizat în baza de instrucţie Novo Selo.La acest exerciţiu, Brigada Multinaţională Sud-Est a fostre pre zentată de un de ta şa ment din Batalionul 20 Infante -

rie ,,Dolj”. Sco pul„Scor pionilor Negri”,în două săptă mâni dein struc ţie multi na ţi o -na lă în Bulgaria, afost acela de a men ţi -ne nivelul ridicat dein ter operabilitate...

KAKI 100%

Nu doar militarii se pregătesc pentru mi si une, ci şiteh nica pe care aceştia operează. Mi litarii din plutonulspri jin al Detaşamentului de Apărare Antiaeriană „Lilie-cii Ne gri” au depus un efort considerabil pentru ca tehni -ca să corespundă ce -rin ţelor de in stru ire şisă asigure starea deope rativitate a aces te -ia pe timpul execu tă -rii mi siunilor. Plu to -nul spri jin este im pli -cat în toate activi tă ţilede ta şa mentului şi re u -şeş te să realizeze...

Plutonul sprijin la datorie!

LECÞIA DE ISTORIE

MOZAIC

ACTUALITATE

Cel mai mic aparat de rezonanţă magnetică

Una dintre cele mai cunoscute aplicaţii ale rezonan -ţei magnetice este în domeniul medical, unde este fo lo -si tă pentru a scana organele pacienţilor. O echipă de cer -ce tători americani şi coreeni a prezentat, într-un articoldin revista Nature Physics reuşita dezvoltării unui aparatde rezonanţă mag-netică atât de put-ernic încât poatesă sca neze un sin-gur atom, noteazăFu tu rism. În gen-eral, apa ratele derezonanţă magnet-ică func ţioneazăfo lo sind magneţişi un de radio...

Curierul

ARMATEI

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (Petre ÞUÞEA)

Anul XXI nr . 14 (499) l 31 iul ie 2019 l 8 pagini l 1 leu

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

C M Y K

În fiecare an, la mijloc de vară, transmisioniştii mi li -tari îşi serbează ziua armei. Ştiuţi sau nu, mai mult saumai puţin vizibili, aceştia îşi ser vesc cu demnitate ţara şisunt printre promotorii nou lui şi inovaţiei în ceea ce pri -veş te modernizarea şiim plementarea celormai bune so lu ţii pentrudes fă şurarea ac ti vităţilorde zi cu zi, ce le re vin.To tul a început acum146 de ani când, la datade 14 iu lie 1873, a luatfiin ţă pri ma subunitatede tran smi si uni, sec ţiade te legrafie...

PUNCTE DE VEDERE

Comunicare şi comunicaţiiComunicare şi comunicaţiiîn Armata României în Armata României

Centenarul tanchiştilor români

Ziua de 1 august 1919 are semnifi-caţii deosebite pentru tanchiştii ro -mâni, fiind data la care se constituiapri mul batalion de „care de luptă”,mo ment ce a reprezentat începuturileis to ri ei acestei arme în Armata Ro mâ -nă.

Pentru a marca cifra centenară aexis tenţei, în ţara noastră, a armei tan -curi, în aceste zile, la nivelul ForţelorTe restre române, au fost organizatemai mul te manifestări cu caracter ani -ver sar. Seria materialelor noastre pri -vi toare la aceste festivităţi, care s-audes făşurat în toate unităţíle de tancuri,de butează cu simpozionul care a avutloc la Turda pe data de 22 iulie şi sevor încheia cu decorareaDra pelelor de luptă ale uni -tă ţilor de tancuri, pe 1 au -gust, la Scoala de Aplicaţiepen tru Unităţi de Luptă„Mi hai Viteazul”.

Cu acest prilej, al îm pli -ni rii a 100 de ani de la înfi -in ţarea primei struc turi detan curi din Ar mata Ro mâ ni -ei, Ba ta lionul 814 Tancuri,,Mi hai Vodă” a organizatun simpozion în Sa la Marea Pri măriei Mu nicipiuluiTur da. Pro gramul a cuprins

mai multe expuneri: „Ba talionul 814Tancuri ,,Mihai Vodă”- tra diţie şiprezent la 100 de ani de la în fiinţareaar mei tancuri”, prezentată de coman -dan tul Ba talionului 814 Tancuri ,,Mi -hai Vodă”, locotenent-colonel Re musFi li mon, „Divizia 1 Blindată „Ro mâ -nia Mare” şi „Românul care a ocu patBu dapesta”, prezentate de şe ful Bi ro -u lui editorial, documentare is to rică şime morialistică al Arhivelor Mi litareNa ţionale Române, colonel dr. GabrielPătraşcu. Ultimul subiect, dar nu celdin urmă a fost „22 decembrie 1918,in trarea armatei române în Tur da”,pre zentare susţinută de profesor dr.Răzvan-Mihai Neagu. n

Batalionul 912 Tancuri ,,Schy tiaMi nor” a aniversat 70 de ani de laprelua rea tradiţiilor de luptă ale Bata -li o nu lui 34 Tancuri/ Regimentului 18Tan curi/ Batalionului 18 Tancuri şi100 de ani de când a luat fiinţă primauni tate de tancuri din Armata Ro mâ ni -ei - „Batalionul Carelor de luptă”, îngar nizoana Mihai Bravu.

Ce remonia a debutat cu darea ra -por tului de către comandantul Bata lio -nu lui, colonel Viorel Buşcu locţii to ru -lui Secretarului General al Ministe ru -lui Apărării Naţionale, general-ma iorCă tălin Tomescu.

Au fost citite mesajele aniversareadre sate personalului de către şeful

Sta tului Major al Forţelor Te -res tre cu ocazia centenaruluiar mei tan curi şi aniversării a 70de ani de la înfiinţarea bata lio -nu lui.

Pentru îndeplinirea misiuni -lor şi obţinerea de rezultate me -r i torii în procesul instruirii aufost acordate medalii, distincţiişi diplome aniversare, atât mili -ta rilor din cadrul batalionului,cât şi celor trecuţi în re zer vă şire tragere. Festivitatea s-a în -che iat cu de filarea militarilorbatali o nului. n

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 14 (499) din 31 iulie 2019Pagina 2

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

lWASHINGTON-Preşedintele Trump vrea să înceapăre tra gerea trupelor din Afganistan înaintea alegerilordin 2020. Preşedintele Donald Trump vrea să înceapă re tra -ge rea tru pelor americane din Afganistan înaintea ale ge rilorpre zidenţiale din Statele Unite, din 2020, a anunţat secreta -rul de stat Mike Pompeo, citat de AFP. Întrebat cu ocaziaunei intervenţii la Economic Club din Washington dacăspe ră că efec ti ve le americane din Afganistan vor fi reduseînain te de ale geri, Pom peo a răspuns: „Aceasta este directi-va pe care am pri mi t-o de la preşedintele Statelor Unite”.„A fost fără echi voc: puneţi capăt războaielor fără sfârşit,în ce peţi re tra ge rea”, a adăugat şeful diplomaţiei SUA.Înain te de a fi ales pre şe din te în 2016, Trump a promis căfor ţele ar ma te americane vor fi re chemate din Afganistan.După ce a ajuns la Ca sa Albă, el a ac cep tat însă să trimităefec tive su pli mentare - circa 14.000 de militari - în cel maivechi teatru de operaţi uni unde sunt im plicate Statele Unite.De anul trecut, Wa shin g tonul a în ce put un dialog direct,fără precedent, cu ta li ba nii, sperând să ajun gă la un acordde pace care să per mită re tragerea trupelor, iar Trump şi-area firmat dorinţa de a în che ia războaiele fără per spective deîn cheiere şi de a re nunţa la intervenţiile mi li ta re costisitoareîn alte ţări. Pompeo a sus ţinut că negocierile au permis în -re gistrarea unor „pro gre se reale” şi a afirmat că este „opti-mist”. În perspecti va ale ge ri lor prezidenţiale din Af ga nistande la sfârşitul lunii sep tem brie, administraţia Trump pareho tărâtă să accelereze tra tati ve le, apreciază AFP. Negocia-torul american Zalmay Kha li l zad se află la Kabul, iar în zi -le le următoare va ajunge la Do ha, pentru noi discuţii cu in -sur genţii islamişti afgani.l MOS COVA - Marina rusăeste ca pa bilă să dea o ripostă fer mă oricărui agresor.Ma rina rusă este capabilă să dea o ri postă fermă oricăruiagre sor, a de cla rat preşedintele rus Vla dimir Putin, sublini-ind, în acelaşi timp, că Rusia va con ti nua să construiască oflo tă dotată cu ca pacităţi unice, potri vit EFE, TASS şi RIANo vosti. Forţele na vale ruse „garantează securitatea ţării,in teresele ei na ţio na le şi sunt capabile să dea un răspunsferm oricărui agresor”, a de clarat preşe din tele rus în cursulunei parade navale la Sankt-Petersburg, or ga nizată cu oca -zia Zilei marinei ruse, care se celebrează în mod tradiţionalîn ultima duminică din iu lie. Putin a declarat că Rusia vacon tinua să construiască o „flo tă cu capacităţi uni ce, o flotăa unei puteri suverane şi ro bus te”, potrivit RIA No vosti.Nu mai în acest an, marina rusă va primi 15 noi na ve şi ca -no niere (vase de război de dimensi u ni mici, înarmate cuunul sau mai multe tunuri folosite la pa tru lare, escortare,ser vicii de pază etc. a coastelor şi fluviilor), a anunţat pre -şe din tele Putin, citat de Interfax. „Ponderea ar me lor mo der -ne în ca drul marinei rusă a depăşit 62%, dar este ne ce sar săcon ti nuăm modernizarea capacităţilor acesteia”, a mai spusli derul rus. Anterior, şeful statului rus-comandantul su premal ar ma tei Federaţiei Ruse-a trecut în revistă navele mari deră z boi aliniate pentru parada navală la baza marinei ru sedin Kronstadt, în Golful Finlandei, în dreptul oraşuluiSankt-Peters burg. În acest context, preşedintele Putin aevo cat că toc mai la Sankt-Petersburg (oraşul său de baş ti -nă) „a cres cut şi a pri mit botezul focului flota tânără a luiPe tru cel Mare”. La pa ra da navală din Kronstadt au parti ci -pat 43 de na ve militare şi 41 de avioane ale marinei ruse, in -clu siv na ve mai vechi, dar şi mai noi, recent încorporate,prin tre care fre gata „Amiral Ka satonov”, noua corvetă„Gre miaşcii”, na vele cu rachete (de mici dimensiuni) „Mî -tiş ci” şi „Serpu hov”, precum şi o na vă antisubmarin din Se -ve romorsk. Se pa rat, o paradă na va lă a avut loc la Se vas to -pol, în Crimeea, cu parti ciparea Flotei Ru siei din MareaNea gră. Potrivit TASS, zeci de mii de lo cui tori ai Crimeii şitu rişti au urmărit pa rada şi festivalul mi li tar-sportiv, în ca -drul cărora nave ale Flotei Rusiei din Marea Neagră au ară-tat cum este detectată o navă inamic sau este distrus un sub-marin, iar elicoptere maritime au efectuat exerciţii de deco-larea şi aterizare pe puntea unei fregate. Parada s-a încheiatcu salturi ale paraşutiştilor în grup. lVARŞOVIA - Polo-nia îşi modernizează sute de tancuri T-72. Cu toate căs-a vorbit despre achi zi ţionarea mai multor tancuri Leo pard2 de către Polonia, Var şovia a decis să îşi modernizeze tan -cu rile T-72, chiar dacă acestea vor fi net inferioare celorLeo pard 2, chiar şi după modificările care le vor fi aduse.Po tri vit celor de la Janes, ministrul polonez al Apărării, Ma -riusz Blaszczak, a semnat un contract cu Bumar Labedy SAMe chanical, din Gliwice, cu privire la modernizarea tancu -ri lor T-72. Anunţul a fost făcut de Ministerul Apărării dinPo lonia.Totodată, Blaszczak a oferit detalii în ceea ce pri -veş te modernizarea, precizând că tancurile sovietice T-72vor fi echipate cu sisteme moderne de navigaţie şi observa -re şi cu comunicaţii digitale.Vor fi modernizate peste 300de tancuri T-72. Contractul se ridică la valoarea de 460 demi lioane de dolari, iar modernizarea tancurilor T-72 se vafa ce în perioada 2019-2025. n

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 2 lei, iar baniise vor depune în contul U.M.02490 Bucureºti , cu specifi-caþia „Abonamente la publicaþii militare C.A.” Pentru a filuaþi în evidenþã cu rapiditate (ºi, implicit, pentru expe-dierea ope rativã a pu bli caþiei), dupã depunerea banilor seva trimite o adresã cãtre U.M.02490/redactorul-ºef al„Curierului Armatei”, în care se va specifica numãrul deabonamente fãcute ºi peri oada, precum ºi suma depusã. Laaceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de pe ordinul deplatã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02490 Bucureºti, Fax: 021/318.53.65, telefon: 021/314.45.75; ; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreun felrãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

Secretariat tehnic de redacþie

Plt. adj. Marian Duþă (tehnoredactor)

Plt. Cristian Aldescu (corespondenþã - expediþie)

int. 1002/ 249

Tipografia U.M. 01295

Plt.adj. Paul Ioniþã

Cap. Ionuţ Creţu

Redactor-ºef

Col. Ion Papaleþ int. 1002/ 249

Secretar de redacþie

int. 1002/ 249

Redactori

Plt.adj. Dragoş Iordana

Daniela Dumitraşcu int. 1002/ 249

ISSN 1582-1269

B 51618C 304 / 2019

aCtualitatea

Pe SCuRt

100 de ani de la înfiinţarea armei tancuri

Pe data de 20 iulie, mi li -ta rii din cadrul Forţelor Ae -ri ene Române dislocaţi înKan dahar, Afganistan, auurat binecunoscutul „Cersenin” tuturor iubitorilor deavi a ţie şi „La mulţi ani” ce -lor care poartă numele deIlie, cu ocazia sărbătorii Zi -lei Forţelor Aeriene sub pa -tro najul ocrotitorului lor,Sfân tul Ilie.

Forţele Aeriene Românesunt reprezentate în BazaAe riană din Kandahar de către Echipa de Consilieri Mente-nanţă Forţe Aeriene şi de către De taşamentul Protecţia For -

ţei Con silieri Mentenanţă ForţeAe ri e ne. Misiunea Echipei deCon silieri Mentenanţă ForţeAe riene este de a consilia şispri jini perso na lul tehnic afganîn dezvoltarea capabilităţilorde a executa individual mente-nanţă la aeronavele din dotare.Mi siunea Detaşamentului Pro-tecţia Forţei Consilieri Mente-nanţă Forţe Aeriene este de aasi gura protecţia şi funcţiunilede guardian angels pentru con -si lierii români ai coaliţiei şi

pentru contractorii civili.Locotenent Mirela CĂPÎLNEAN

Ziua Forţelor Aeriene

Pe data de 19 iulie, în Bulgaria, a avut loc ceremoniade dicată încheierii exerciţiului multinaţional „PlatinumLion 19”, organizat în baza de instrucţie Novo Selo. Laaceastă activitate, Brigada Multinaţională Sud-Est a fostre pre zentată de un detaşament din Batalionul 20 Infanterie,,Dolj”.

Scopul „Scorpionilor Negri”, în cele două săptămâni dein struc ţie multinaţională în Bulgaria, a fost acela de a men -ţi ne nivelul ridicat de interoperabilitate, de a creşte coeziu -nea şi de a-şi testa tacticile şi procedurile utilizate pe tim-pul ducerii luptei. n

„Platinum Lion”, la final

Pe 23 iulie, Detaşamentul de Apărare Antiaeriană,,Scorpio -nii Al baş -tri” a fostaler tat dinnou, iarm i l i t a r i iro mâni aufost ne vo -iţi să apli -ce ceea ceau în vă ţatde la ul ti -mul exer -

ci ţiu de aler tare. Odată cu această alertare, apărătorii ceru-lui au întreprins şi un FTX (field training exercise - exerci -ţiu de antrenament în teren) de nivel baterie care s-a desfă -şu rat pe parcursul a două zile. Toate aceste antrenamente şiexer ciţii sunt executate de detaşament în vederea pregătiriiFTX-ului de nivel battle group, care va avea loc în luna au - gust împreună cu aliaţii lor din Marea Britanie, Statele Uni - te ale Americii şi Croaţia.

Militarii români participă în cadrul Grupului de Luptădin Polonia pentru asigurarea prezenţei înaintate consolida -te în flancul Nord-Estic al Alianţei NATO, în conformitatecu măsurile adoptate în cadrul Summit-ului de la Varşoviadin anul 2016.

Locotenent Mădălin ENACHE

„Scorpionii Albaştri” au fost alertaţi

În Afganistan, sute de kilometri pătraţi sunt bătăto -ri ţi zilnic de infanteriştii gălăţeni pentru menţinereaunui climat de securitate stabil. Dintre toţi membriiechi pajului, mecanicii-conductori sunt cei care au grijăca maşinile de luptă de tip MRAP să străbată cu grijădru murile prăfuite şi pline de pericole din Afganistan.În ciuda terenului arid şi a temperaturilor care depăşescîn această perioadă 45 de grade, calităţile mecanicilor-con ductori sunt cele care îi ajută să îşi desfăşoare mi si -u nea cu profesionalism. Atuurile lor sunt pasiuneapentru tehnică, îndemânarea, forţa de grup şi determi -

na rea. Ne mândrim cu ei şi le mulţumim pentru măies-tria lor.

Vehiculele blindate MRAP (Mine - Resistant Am -bush Protected) sunt maşini de luptă rezistente, con -stru ite să reducă numărul răniţilor şi să asigure supra -vie ţuirea soldaţilor în urma exploziilor minelor, a dis-pozitivelor improvizate şi a atacurilor cu armament deca libru mic.

Locotenent Mirela CĂPÎLNEANFoto:Plutonier-major Dan VEREŞ

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 14 (499) din 31 iulie 2019

Pagina 3

Pe data de 1 august 2019, Baza 2 Lo -gis tică „Valahia” marchează cea de-a 17-aani versare.

Înainte de a poposi pe tărâm praho -vean, Comandamentul Bazei 2 Lo gis tice,,Va lahia” a fost dislocat până pe data de24.09.2009 în cazarma 331 Târ govişte, ceare o vechime de peste 100 de ani, do cu -men tele de ar hi vă certificând că aici afunc ţionat Re gi mentul III Linie Dâmbo vi -ţa nr. 22.

Regimentul III Linie Dâmboviţa nr. 22a fost creat în anul 1891 din for ţe le Regi-mentului III Linie şi din cele ale Regimen-tului 22 Dorobanţi. În perioa-da 1919-1930, Regimentul IIILi nie Dâm boviţa nr. 22 a ră -mas cantonat la Târ govişte, înca zarma actuală. Tot aici, înanul 1921, a fost dispus şi Re -gi mentul 1 Care de Luptă,uni tate de eli tă a Armatei Ro -mâ niei, care s-a aco perit deglo rie în luptele purtatepentru dezrobirea Basarabieipe frontul de Est, dar şi înCam pania din Vest (au gust1944 - mai 1945).

În anul 1994, ca urmare apro cesului de restructurare,Re gimentul 1 Tan curi setrans formă în Batalionul 1Tan curi, conco mi tent cu înfiinţarea Cen -tru lui 89 Mobili za re.

Începând cu 1.12.2001, Centrul 89 Mo -bi lizare (Infanterie) se transformă în Co -man damentul Brigăzii 2 Lo gis tice Terito-riale. Iar, la 1.08.2002, acesta se transfor-mă în Comandamentul Bazei 2 Logistice„Sud”. În 2007, Comandamentul Ba zei 2Lo gistice „Sud” devine Co man da men tulBa zei 2 Logistice, dis locat în aceeaşi ca -zar mă. În baza hotărârii nr. H. 5498 din30.10 2008 a comisiei de He ral di că a Mi -nis terului Apărării Naţionale, Co man da -men tului Bazei 2 Logistice, i se atri buiede numirea onorifică ,,Va la hia”.

În baza Hotărârii C.S.A.T. din aprilie2009, Comandamentul Ba zei 2 Logistice,se dislocă începând cu sep tembrie 2009,din cazarma 331 Târ govişte, în cazarma

816 Ploieşti unde au funcţionat unităţi şimari uni tăţi reprezentative ale Armatei Ro -mâ ne, constituite încă de la înfiinţarea saîn anul 1911 (Regimentul 19 Artilerie,Cen trul de Instrucţie al Artileriei şi Ra che -te lor, Centrul de perfecţionare a Pre gătiriiCa drelor de Artilerie, Di vi zi onul 113 Ra -che te Tactice, Brigada 95 Artilerie MixtăTe ritorială, Brigada 1 Logistică). Pe datade 30 iulie 2010, Ba zei 2 Logistice „Va la -hia” i-a fost în mânat Drapelul de Luptă, înba za De cretului numărul 581 din 4 iunie2010.

Baza 2 Logistică „Valahia” a executat

un volum important de misiuni de sprijinlo gistic al marilor unităţi şi uni tăţi ale Sta -tu lui Major al Forţelor Te restre care aupar ticipat la operaţii de stabilitate şi sprijinîn timp de pace, în medii de conflict/ postcon flict, in de pendent sau ca partecomponen tă a unor forţe multinaţionalecon duse de NATO, ONU, UE.

Structurile Bazei au luat parte la im ple -men tarea obiectivelor Statului Ma jor alFor ţelor Terestre privind ope ra ţionalizareaşi restructurarea marilor uni tăţi şi uni tă ţi -lor, la pregătirea şi des făşurarea exerciţii -lor şi la asigura rea bazei logistice de in -struc ţie prin rea lizarea misiunilor de spri-jin logistic.

Cele mai semnificative misiuni de spri-jin logistic au fost:

Achiziţiile de bunuri şi servicii or ga ni -

za te conform legis-laţiei în vigoare şicom petenţelor sta-bilite de eşa loa ne lesu perioare.

Mentenanţa teh -ni cii conform pla-nurilor de producţieanu a le în vedereamen ţinerii stăriiteh nice la autovehi -cu le, armament şiechi pamente mi li ta -re. Compartimentulde specialitate alco man damentuluiBa zei a coordonatstruc turile de men -te nanţă pentru exe-cutarea lucrărilor spe cifice în scopul pre -gă tirii tehnicii pentru teatrele de ope raţii,pentru ope ra ţio na lizarea ma rilor unităţi şiuni tăţi, pentru pa rade, exer ciţii şi alte ac ti -vi tăţi curente. Anu al, prin structurile demen tenanţă ale Cen trului 102 Mentenanţădin Bu cov şi prin cele ale structurilor su -bor donate aces tuia, s-au executat reparaţiide comple xi ta te ridicată şi me die, re pa ra ţiicu rente, precum şi re vi zii. Conco mi tent,prin această struc tură s-au executat casăride tehnică, ITP şi asistenţă teh nică în zonade responsabilitate.

Transporturile de tehnică, materia le,ar mament şi muniţie au fost făcute în deo -sebi prin struc tu ra specializată - Batalionul22 Tran sport din Târgovişte şi tehnicaapar ţinând celorlalte unităţi subordonate.Anual s-au executat peste 300 de mi siunide transport cu un număr de 70-80 autove-hicule, parcurgându-se 300-400 mii kilo-metrii şi transportându-se peste 4 mii tonede materiale.

Comandamentul Bazei, împreună cuCen trul Cartiruire Trupe şi Admi nis trareCa zărmi din Bucureşti au gestionat activi-tatea de domenii şi infrastructuri în zonade responsabilitate ad ministrând mai multde 300 de cazărmi din subordinea StatuluiMa jor al For ţe lor Terestre, executând unvo lum im portant de lucrări de reparaţii înan tre priză, în regie proprie.

Semnificative au fost şi activităţile dere cepţie, depozitare şi distribuţie a bu nu ri -lor materiale prin depozitele spe cifice res -pec tiv materiale tehnice, ar mament şi mu -ni ţii, materiale de in ten denţă şi stat major,ges tionându-se cu rent aproximativ 30 demii de tone de materiale. Prin depoziteledin subordine se gestio nea ză peste 3 miide tone de materiale re cep ţionate.

În anul 2009, comandamentul Ba zei apre luat Compania Medicală ROL 2 şi sis-temul capabilităţi medicale ROL 2 având ocon tribuţie importantă la afirmarea acesto-ra pentru NATO. În anul 2010, CompaniaMe dicală ROL 2 a fost predată Comanda-mentului Logistic Întrunit.

Concomitent cu aceste misiuni spe ci fi -ce, Baza 2 Logistică „Valahia” a desfăşu-rat programul de instrucţie, pre gătireapentru ridicarea capacităţii de luptă şi mo -bi lizare, a implementat obiec tivele privindre or ganizarea struc turală, semnificativefiind acti vi tă ţile de predare - primire struc-turi, în fiin ţare şi desfiinţare.

De la înfiinţare şi până în prezent, Ba -za 2 Logistică „Valahia” a funcţio nat camare unitate având în compu ne re unităţi şisu bunităţi specializate, des tinate pentru aexe cuta sprijin lo gis tic integrat, cu toatefor ţele sau cu par te din forţe în cadrul Sta -tu lui Major al Forţelor Terestre.

Locotenent Ciprian ENE

Nu doar militarii se pregătesc pentru mi -si une, ci şi tehnica pe care aceştia operează.Mi litarii din plutonul sprijin al Detaşamen-tului de Apărare Antiaeriană „Liliecii Ne -gri” au depus un efort considerabil pentruca tehnica să corespundă cerinţelor de in -stru ire şi să asigure starea de operativitate aaces teia pe timpul executării misiunilor.Plu tonul sprijin este implicat în toate activi -tă ţile detaşamentului şi reuşeşte să realizezeo bună instruire prin practicare, fiind exem-plu de coeziune şi lucru în echipă.

Printre principalele responsabilităţi le

r e v i n :aprovi zio na - rea cu ener - gie elec trică,men te nan ţateh nicii, asi - gu rarea le - gă turilor ra -d i o / v i d e osau trans fe -

rul de date, asigurarea cu materiale şi depozitarea aces -tora în resor turi, paza, protecţia şi însoţirea militarilor decătre grupa de poliţie militară la diferite activităţi, şi, nuîn ultimul rând, asigurarea medicală la nevoie.

Pe această cale, le mulţumim colegilor noştri pentruim plicarea de care au dat dovadă şi pentru sprijinul ne -con diţionat, confirmând din nou veridicitatea citatului:„Lo gistica nu a câştigat nici o bătălie, dar nici un războinu s-a câştigat fără logistică”.

Sublocotenent Corina CIOBANU

Plutonul sprijin la datorie!

Atunci când iu -beşti ceea ce faci,mun ceşti cât poţi demult şi ai satisfacţiipe măsură.

P l u t o n i e r u l -adju tant CristianOvi diu Nastasiueste unul dintre spe-cialiştii pe linie deco municaţii şi in -for matică care ac -ţio nează în BazaMi litară AerianăKan dahar.

Fiind omul ne -vă zut din spatele re -ţe lelor de comuni-caţii, pasionat de in -for matică, o firemo destă şi plină de opti -mism, Cristian a demons -trat de fiecare dată sigu-ranţă, pricepere şi coeziu-ne în acţiunile desfăşurate,dând dovadă de maturitateşi pricepere.

Camaradul nostru apar -ţi ne Batalionului 300 Pro-tecţia Forţei „Sfântul An -drei” şi s-a remarcat de-a

lun gul misiunii prin ex pe -rien ţa acumulată în ceipeste 25 de ani de activita-te. Veteran al teatrelor deope raţii, Cristian se află laa doua misiune în Af ga nis - tan.

Locotenent Mirela CĂPÎLNEANFoto:Plutonier-major

Dan VEREŞ

Ne mândrim cu el!

1 augustZiua Bazei 2 Logistice „Valahia”

Să mânuieşti 33 detone nu este uşor!

În fiecare an, la mijloc de vară, transmisioniştii mi li -tari îşi serbează ziua armei. Ştiuţi sau nu, mai mult saumai puţin vizibili, aceştia îşi servesc cu demnitate ţara şisunt printre promotorii noului şi inovaţiei în ceea ce pri -veş te modernizarea şi implementarea celor mai bune so -lu ţii pentru desfăşurarea activităţilor de zi cu zi, ce le re -vin.

Totul a început acum 146 de ani când, la data de 14 iu -lie 1873, a luat fiinţă prima subunitate de transmisi uni,sec ţia de telegrafie, în cadrul primei companii de minări aba talionului de geniu din armata noastră, drept urmare aÎnal tului Decret nr. 1303. Aceasta avea în compunere unşef de secţie, cincisprezece manipulatori, şefi de ateliere,cu gradul de caporal sau sergent şi treizeci de lu cră tori te -le grafişti. În anul 1874, numărul secţiilor creşte la patru,aces tea participând la scurt timp de la înfiinţare la Răz bo -iul de Independenţă din 1877-1878, moment în care s-area lizat faptul că secţiile trebuie conduse în mod cen tra li -zat, consecinţa fiind înfiinţarea, la data de 5 de cem brie1877 a Companiei 6 Telegrafie, trecută în su bor dinea di -rec tă a Marelui Cartier General Român.

În zilele noastre, dotarea cu tehnică de transmisiuni aar matei a ajuns la un nivel foarte bun. Avem specialiştibine pregătiţi, iar lucrurile se mişcă în continuare pe dru-mul dorit. Despre aceste lucruri şi nu numai, a avut ama-bilitatea să ne vorbească domnul colonel inginer Adrian-Pa ul Petrica, şeful Comunicaţiilor şi Informaticii din ca -drul Componentei Operaţionale Terestre a Statului Majoral Forţelor Terestre.

Perfecţionarea continuă, cel mai bun mod de acţiune

-Domnule colonel, vă rog să faceţi o scurtă pre zen ta -re a activităţii dumneavoastră şi, mai apoi, a structuriipe care o conduceţi.

Am absolvit Academia Tehnică Militară, specialitateaTran smisiuni, iar, după terminarea acesteia, am lucrat ope rioadă de timp în cercetare, pe zona de comunicaţii, depro pagare, apoi am activat în cadrul Statului Major al For -ţe lor Terestre, la Biroul Comunicaţii. Am fost încadrat şila actuala Agenţie pentru Sisteme şi Servicii InformaticeMi litare, pe vremea aceea, se numea Centrul de Cercetareşi Perfecţionare în Informatică, în zona de proiecte infor-matice, după care am ajuns şeful Biroului Cursuri, care ade venit în timp secţie. În aceeaşi perioadă mi-am perfec -ţi o nat şi pregătirea de stat major la Academia de ÎnalteStu dii Militare.

Am participat, pentru o perioadă de trei ani, la o misiu -ne a Statului Major Internaţional al NATO, la Bruxelles, oex perienţă extraordinară care m-a ajutat foarte mult înceea ce am devenit acum, în ceea ce propun acum să fa -cem. La întoarcerea din această misiune, am fost reparti-zat la Direcţia Comunicaţii şi Informatică, unde am lucratfoarte mulţi ani, până când am revenit în cadrul StatuluiMa jor al Forţelor Terestre.

Am fost întrebat de ce vin de la Direcţie la categoriade forţe, iar răspunsul meu a fost că aici se întâmplă, aicise fac, practic, lucrurile, iar după nişte ani pe care i-ampe trecut în acest loc, am convingerea că am făcut bine lu -cru rile şi cred că acesta ar trebui să fie parcursul fiecăruiofi ţer, să treacă printr-o zonă superioară, iar, mai apoi, săse întoarcă în locul unde lucrurile se aplică, unde se de ru -lea ză proiectele.

În ceea ce priveşte structura pe care o conduc, aceastaeste aşezată pe zone de comunicaţii, informatică şi frec -ven ţă radio. Misiunea noastră este să sprijinim, din punctde vedere al comunicaţiilor şi informaticii misiunile de pete ritoriul naţional şi din afara acestuia. O altă componen-tă importantă este zona de exerciţii, iar cuvântul „exerci -ţiu” a devenit la acest moment foarte complex, pentru că,în urma ideii care, zic eu, se aplică cu succes în ziua de as -tăzi, „Antrenează-te aşa cum vei lupta”, practic, fiecaremi siune este o operaţie aproape reală.

În ceea ce priveşte zona operaţională, pe timpul misiu -ni lor şi al exerciţiilor, noi coordonăm aceste activităţi. Înzo na de teritoriu, suntem legaţi de Serviciul de Luptă Co -mu nicaţii şi Informatică, de asemenea, suntem foarte co -nec taţi cu teatrele de operaţii şi avem o implicare foartemare la toate exerciţiile naţionale şi multinaţionale deoa -re ce, în ultima vreme, mai ales, nu te poţi dezvolta şiadap ta condiţiilor dacă te afli în izolare.

- Vă rog să faceţi o comparaţie între momentul sosiriidum neavoastră aici, de unde s-a plecat şi momentulactual, unde s-a ajuns.

Este o precizare excelentă! În momentul în care am a -juns în forţele terestre, nivelul investiţiilor era minim,aproa pe simbolic, motiv pentru care tehnica deţinutăatunci era într-o stare avansată de uzură morală. Am avutşan sa ca, înaintea sosirii mele, să se facă achiziţii impor-tante de tehnică, de echipamente, ceea ce, de fapt, s-a con-stituit în motivul venirii mele aici şi, totodată, într-o ade-vărată provocare, deoarece, din poziţia deţinută în cadrulDi recţiei Comunicaţii, am văzut, în cadrul diverselor ac ti -vităţi desfăşurate, că această tehnică trebuie operaţiona li -za tă şi nu doar testată, deoarece, în cadrul exerciţiilor tre-buie să o interconectezi, tehnica trebuie folosită în spriji -

nul luptătorului. De acolo porneşte totul, de la luptătorulaflat în teren. Aşadar, în momentul venirii mele aici, sco -pul a fost să aduc tehnica din zona operativ-strategică înzo na tactică, operaţională, iar acest lucru s-a concretizatîntr-o serie de exerciţii COMMEX, exerciţii de comunica -ţii şi informatică, iniţial de tip CISEX. În concluzie, ample cat de la o structură învechită, aducând echipamentemo derne, iar, în acest moment, după încetarea exerciţiuluiSa ber Guardian, pot spune fără rezerve că ne-am simţitegalii partenerului american. Am fost total interoperabili,am avut toate serviciile solicitate de către parteneri, amdemonstrat că ştim să colaborăm foarte bine.

-Aţi menţionat un pic mai devreme faptul că s-a in -ten sificat activitatea în teritoriu, că s-au obţinut rezulta -te bune, consideraţi că toate acestea sunt un ecou alcoor donării de către eşalonul superior a activităţilor, înmod exclusiv?

În momentul în care serviciul a început să corespundăne cesităţilor statelor majore, automat, comandanţii au luatini ţiativa şi, pe exerciţiile noastre tehnice, şi-au organizatpro priile secvenţe operaţionale. Iniţial, poate a fost unuşor imbold venit de la nivelul Statului Major al ForţelorTe restre, un sprijin major am primit de la conducereaaceste categorii de forţe. Prin ordinele care au fost date,s-a sprijinit această operaţionalizare a sistemului. Este do -ve dit faptul că există o oarecare inerţie atunci când vor-bim despre nou, despre schimbare.

Ulterior acestor impulsuri, comandanţii, care au fostoare cum neîncrezători în capabilităţile sistemelor, văzândcare sunt serviciile oferite de către acestea, după ce au fostin stalate, au început să îşi organizeze propriile misiuni,astfel încât, la acest moment, pentru seria de exerciţii vii -toa re COMMEX, fără a trasa elementele operaţionale di -rect comandanţilor, aceştia au proiectate în minte calenda -re de exersare a punctelor de comandă şi capabilităţilorca tegoriilor de state de forţe majore pe această nouă reţeaşi anume, reţeaua de misiune.

Deja această reţea de misiune capătă o importanţă deo -se bită. De la începutul acestui an, s-a dezvoltat la NATOcon ceptul OPNET (OPERATIONAL NETWORK), caredo reşte să integreze toate reţelele de misiune, astfel încâtori ce reţea, într-o misiune reală, să fie în acest cadru. Neaflăm pe direcţia care trebuie, suntem în calendar, faţă dealte ţări din jurul nostru. În ceea ce priveşte viitorul, vremsă menţinem acest ritm, deoarece acest tren nu aş tea p tă.

-Aţi afirmat faptul că aveţi întregul sprijin al condu -ce rii Statului Major al Forţelor Terestre. Vă rog să neofe riţi mai multe detalii referitor la acest aspect, extremde important pentru bunul mers al lucrurilor.

Vorbim despre un sprijin extraordinar, şeful SMFT,dom nul general-maior Ovidiu Uifăleanu, care a avut dis-cuţii cu toţi comandanţii, până la nivel batalion, ordonândsă se facă informări privind sistemul de informaţii şi in -for matică, continuând cu analiza şi realizarea calendarelorde comunicaţii. În sprijinul acestor lucruri a venit şi locţii -to rul şefului SMFT, domnul general-maior Dorin Blaiu,care este şi şeful Componentei Operaţionale Terestre,domniile lor acceptând faptul că domeniul tehnic nu estenici decum unul adiţional, ci un domeniu solid şi impor-tant pentru funcţionarea la parametrii de performanţă aisis temului.

La acest moment este clar că singurul mod în care poţisă creşti viteza de ducere a operaţiilor şi capacitatea de alua decizii informate este să ai un sistem de comunicaţii şiin formatică avansat.

-La un moment dat am vorbit despre noile căi ce sedes chid în acest domeniu aflat într-o transformare con-tinuă şi aţi adus în discuţie apărarea cibernetică. Dease menea, mi-aţi prezentat un sistem de videoteleconfe -rin ţă fiabil. Îmi puteţi ofei mai multe detalii?

Desigur. Există un Centru de Apărare Cibernetică(COAC), care a încetat să mai fie doar un element de ob -ser vare, ci o structură ce se implică activ în exerciţii, unele ment component esenţial al evenimentelor la care par-ticipăm, cu atât mai mult cu cât spaţiul cibernetic este de -fi nit ca un spaţiu de luptă, ca urmare acesta neputând fiine glijat, ci tratat cu foarte multă seriozitate.

În ceea ce priveşte sistemul de videoteleconferinţă,aces ta a fost validat în timpul exerciţiului „Saber Guar di -an 19”. Are un nivel de clasificare foarte ridicat, capabilsă asigure o securitate deosebită, atât din punct de vedereal zonei de transport, cât şi al serviciilor de videotelecon-ferinţă pe care le oferă. Mai mult decât atât, am folosit no -ua facilitate pe care o avem, de afişare pe video wall înpunc tul de comandă, pentru a organiza teleconferinţa înpa ralel cu prezentarea situaţiei. Astfel, în timpul conver-saţiei avute cu corespondentul tău, poţi afişa diverse pre -zen tări care vin în ajutorul acestuia.

În acest mod, pe perioada videoconferinţei, coman-dantul are o imagine completă asupra operaţiei, iar subor-donaţii vor înţelege foarte bine situaţia la care se referăacesta. Un alt element a cărui integrare s-a realizat peacest sistem de videoconferinţă a fost sistemul Voice OverIP, care a permis celor ce nu dispuneau de posibilitatea dea interveni direct din sistemul de videoconferinţă, să o fa -că de pe un telefon compatibil cu acesta.

-În cadrul unei întâlniri avute pe parcursul desfă şu -ră rii exerciţiului COMMEX III, ne-aţi prezentat un plande numerotare telefonică comprehensibil. Despre ce estevor ba, mai în detaliu?

Ca urmare a acestui plan de numerotare, la acest mo -ment, dacă ştii care este partenerul tău, dacă îi cunoşti po -zi ţia în organigramă, trebuie să fii capabil să îi găseşti nu -mă rul de telefon. Existând o similitudine a funcţiilor lafie care nivel, este foarte uşor să deduci paşii ce trebuie ur -maţi.

-Întorcându-ne puţin la situaţia din teritoriu, vă rogsă ne oferiţi mai multe date despre tehnică, despre mo -dul în care aceasta se completează din punct de vedereal parametrilor tehnici cu cea a partenerilor noştri.

Vorbind strict despre organizarea transmisiunilor,exis tă practic, trei domenii în această ramură, domeniusta tic, cel dislocabil şi cel mobil. În această perioadă s-aufă cut investiţii, în special, în domeniul dislocabil şi anumeîn zona de reţele de misiune, reţele IT. Au fost achiziţiona -te nişte module cu servere ce sunt la nivelul actual cerut,cu calculatoare portabile, cu staţii portabile, uşor de dislo -cat. Provocarea de moment este ca aceste elemente să fiein troduse într-o schemă care să fie complet integrată cusis temul de comandă-control gândit în acest moment lani velul categoriei de forţe şi la nivelul unităţilor şi mariloruni tăţi.

În zona mobilă, adică cea de comunicaţii radio, a cres-cut numărul de staţii radio pe US şi UUS, noua generaţiede staţii radio fiind cele de tip SDR (SOFTWARE DE FI -NE RADIO). Sunt adevărate sisteme informatice. Maimult decât atât, sunt capabile să se conecteze la reţelelenoastre direct. Astfel, zona de comunicaţii şi cea de infor-matică se contopesc. Capabilităţile acestor staţii sunt deo -se bite. Acum, provocarea de a le gestiona, de a le întrebu -in ţa la adevăratul lor potenţial se află la noi.

-Dacă vorbim despre pregătirea specialiştilor, aceştiatre buie să fie din ce în ce mai bine instruiţi, să fie în per-manenţă la curent cu noutăţile, să îşi dezvolte orizontu -ri le cât mai mult.

Aşa este. În acest moment, vorbim deja despre scalabi -li tate, acea proprietate a echipamentelor de a fi upgradatefără a face modificări foarte mari, de bază şi, ceea ce estefoarte important, aceste sisteme sunt interoperabile cucele ale partenerilor din Alianţă.

-Dispunem de tehnica necesară, avem din ce în cemai mulţi specialişti foarte bine pregătiţi, acest lucru în -seam nă că putem face faţă cu brio tuturor provocărilorac tuale şi celor de perspectivă. Cum s-au petrecut lu cru -ri le în teren, la exerciţiile de până acum?

Practic, validarea sistemelor a început anul trecut,prin realizarea unor exerciţii care să ne confirme capabi -li tăţile existente. Au fost organizate două exerciţii de tipCOMMEX. În cadrul celui dintâi, a existat o participaremai redusă, iar, în cadrul celui de-al doilea, am verificatope raţionalizarea şi capacitatea de a funcţiona a tuturorsis temelor informatice care au fost achiziţionate. A fost unefort imens. Vorbim de zeci, sute de sisteme care interre-laţionează, care se leagă într-o reţea ce acoperă întreg teri -to riul naţional şi care nu este doar un vector de transportîn sine, ci un sistem ce oferă servicii integrate la nivel na -ţio nal.

Elementul de satisfacţie, dacă pot spune aşa, a fostace la că, la sfârşitul anului trecut, am văzut că toate siste -mele au funcţionat perfect şi s-a realizat interconectarealor. Următorul pas a fost reprezentat de două exerciţii CO -

Curierul ARMATEINr. 14 (499) din 31 iulie 2019Pagina 4 PUNCTE DE VEDERE

C M Y K

C o m u n i c a r e ş i c o m u n i c a ţ i i î n A r m a t a R o m â n i e iC o m u n i c a r e ş i c o m u n i c a ţ i i î n A r m a t a R o m â n i e i

Interviu cu domnul colonel Adrian-Paul Petrica, şeful Comunicaţiilor şi Informaticii la Componenta Operaţională Terestră Interviu cu domnul colonel Adrian-Paul Petrica, şeful Comunicaţiilor şi Informaticii la Componenta Operaţională Terestră

(continuare în pag.8)

C M Y K

REPERE ÎN COTIDIANCurierul ARMATEINr. 14 (499) din 31 iulie 2019 Pagina 5

Militarii români din cadrul Echipei de instruire, Con-siliere şi Asistenţă (TAAC-South) au ajuns la jumătateami siunii în Kandahar. Au trecut 4 luni şi jumătate de mun -că asiduă, iar pentru fiecare dintre membrii echipei, mi si -u nea a avut un caracter de noutate. Am mai fost în teatrede operaţii majoritatea, dar, până acum, nu am mai lu cratin dividual sau în echipe mixte cu militarii din alte ar ma te.Este un alt tip de misiune care te solicită în primul rând in -te lectual, în fiecare zi trebuind să mai depăşeşti o li mită şisă mai acumulezi ceva.

Odată cu trecerea timpului, militarii români au devenitpar teneri de bază pentru colegii americani în efortul co -mun de instruire a partenerilor afgani din armată şi poliţie,pentru a menţine situaţia de securitate din aria de operaţii,pentru a îmbunătăţi nivelurile funcţionale ale parteneriloraf gani: cooperare interinstituţională şi cu forţele coaliţiei,con ducere operaţională şi autosus ţinere.

Mi-am propus să fac cunoscută munca acestor oamenide dicaţi care, chiar dacă este diferită de cea a colegilor dela Batalionul 300 Protecţia Forţei „Sfântul Andrei”, este lafel de importantă.

Nu este la îndemâna oricui să execute cu succes misi -uni de consiliere, pentru asta fiind nevoie nu numai de cu -noş tinţe şi deprinderi de specialitate foarte bune, ci şi dealte calităţi sau însuşiri cum ar fi flexibilitatea şi abilitateade a construi şi menţine relaţiile cu partenerii afgani sauca pacitatea de a înţelege mediul în care ne desfăşurăm ac -ti vitatea. Distanţa dintre succes şi eşec într-o astfel depos tură este destul de dificil de anticipat, dar efectele eşe-cului pot falimenta munca întregii echipe.

Am avut momente în care am regretat că nu mai sun-tem comandanţi de patrule sau instructori în diferite spe-cialităţi militare pentru cănu există regulamente saupro ceduri operaţionale caresă te ghideze cum să consili -e zi. Dar, aşa cum ne-a com-plimentat un coleg ameri-can, cea mai mare calitate anoastră a românilor, în afarăde faptul că vorbim multmai bine engleza decât vorvorbi ei vreodată româneşte,este că suntem adaptabili şifle xibili şi nu zicem nicioda -tă „nu”, indiferent de ce nise cere să facem.

În cele ce urmează, voipre zenta pe scurt echipa decon silieri români, TAAC-S,ro taţia a VII-a:

Plutonierul-major MihaiCio cate, un moldoveanaprig şi rebel este sanitarulechi pei. Pasionat este cu -vân tul care îl caracterizeazăcel mai bine. Este omul caredă totul pentru a promovaidei le în care crede. În aceste patru luni şi jumătate a coor-donat cursurile de tip Train the Trainers pentru ofiţeri şi

su bofiţeri din struc-turile afgane de po li -ţie.

Plutonierul-majorFlo rin Dumitrache,un oltean mai altfel,adi că mai calm decâtme dia, este specialis -tul EOD al echipei.Ac tivitatea sa de ba -ză este consiliereaspe cialiştilor EODde la structurile dese curitate afgane dinaria de operaţii. Par-ticipă periodic la in -stru irea pe linie EODa cursanţilor afgani.

Plutonierul-majorRo meo Mac, un ar -de lean sfătos, filozo-ful echipei este ad -mi nistratorul echipeiro mâneşti. Este con-silier pe linie de arti-lerie la structura deope raţii şi instrucţiea Corpului 205 ANA(Af gan Naţional Ar -my) şi a condus acti-vităţi pe linie de instruire de specialitate la Centrul Regio-nal de Instruire Kandahar. Chiar dacă este la prima misiu-ne, Romeo a făcut faţă cu brio solicitărilor.

Maistru-militar clasa aII-a Iulian Botîrcă, demnpur tător al apelativului meş-ter, argintul viu al echipei,ve teran al teatrului de opera -ţii Afganistan şi responsabilcu buna dispoziţie, este celcare rezolvă toate probleme-le atunci când acestea apar.Atri buţiile sale vizează con-silierea specialiştilor tran -smi sionişti de la Corpul 205ANA, mentenanţa tehniciide calcul din evidenţa echi-

pei şi in -s t r u i r e aEOD-işti-lor.

P l u t o -n i e r u l -adju tant Paul Stan este gânditorul echi-pei, ardeleanul care cugetă mult şi vor-beşte puţin şi numai când trebuie. Eleste de asemenea şi responsabilul cuevi denţa documentelor clasificate în ca -drul echipei româneşti. Atribuţiile salepre supun consilierea pe linie de in struc -ţie a structurii de operaţii din Corpul205 ANA.

Căpitanul Daniel Ciobanu este spor-tivul echipei, îndrăgostit în egală mă su -ră de mingea de fotbal şi de meseria sade artilerist antiaerian. El este unul din-tre cei care au trebuit să se adapteze dinmers la cerinţele postului, fiind consilierpe linie lo -gis tică la

struc turile de tip batalion lo -gis tic şi com panie mentenanţă

ale Corpului 205 ANA.Căpitanul Mihai Pop

este juniorul echipei, su -fle tul activităţilor de so -cia lizare şi responsabil culec ţiile învăţate. Atribuţii-le sale l-au purtat dintr-o

echi pă în alta, fiind res pon sabil cu consilierea comandan-tului Centrului Logistic Re gional şi a şefului G-7 de la

Cen trul Regional de In stru i re Kandahar. Mihai a organizatîn comun cu partenerii ame ricani cursuri de specialitatepentru subofiţerii şi ofi ţe rii de poliţie şi a organizat re cep -

ţia şi casarea autovehiculelor poliţieidis truse în operaţii.

Căpitanul Cristian Andreica estecom puter masterul echipei şi respon-sabil cu activitatea de personal. Atri-buţiile sale l-au purtat de la coordona -rea cursurilor pe linie de artilerie lacon silierea comandantului CentruluiRe gional de Instruire.

Maiorul Cristian Ţenghel este şe -ful Echipei TAAC-S. Ofiţer de infan-terie în adevăratul sens al cuvântului,ve teran al teatrului de operaţii Afga-nistan, acesta se află la a patra misiu-ne. Seriozitatea şi disciplina îl carac-terizează. El este omul potrivit la lo -cul potrivit, îndeplinind funcţia deloc ţiitor al şefului Echipei de Instrui-re a Armatei Afgane (MAT). Activita-tea sa de bază este coordonarea între-

gii echipe şi consilierea locţiitorului co mandantului Cor-pului 205 ANA.

Cel care semnează articolul, maiorul Claudiu MarianMi halache, prietenul talibanilor cum mă alintă colegii, unmol dovean cu „azil politic” în Ardeal, responsabil cu in -struc ţia şi relaţiile publice în cadrul echipei. Pot spune căşi mie mi-a plăcut nisipul, aşa că sunt la a treia misiune înAf ganistan şi sunt unul dintre cei care a trebuit să înveţesă facă altfel şi altceva decât în ţară. Sunt consilier în ca -drul echipei de consiliere pe linie de guvernare şi relaţii cuci vilii, iar sarcinile mele de serviciu privesc menţinerea şidez voltarea relaţiilor de lucru cu membrii puterii politicede la nivel provincial, districtual şi local şi cu liderii tri -bali.

Am prefaţat oarecum acest articol lăsându-vă să înţe-

legeţi de ce l-am denumit One team. Este un concept ge -ne ros, care pentru noi cei ce servim sub arme, ar trebui săfie mereu valabil. Aici, în condiţii de pericol real, trebuiesă fim şi suntem o echipă, acţionând ca un tot unitarpentru un scop comun. Nu este loc pentru cel mai… Sun-tem o echipă, indiferent de grad, vârstă sau naţionalitate.

Maior Marian Claudiu MIHALACHEFoto: Arhiva personală a echipei TAAC-S

O n e t e a mO n e t e a m

Termenul de „centenar” a fost, în ultima perioadă,pe buzele tuturor, devenind încet, încet, un laitmotivîn văzul şi auzul publicului. Iată că, de această dată,este rândul tanchiştilor să se mândrească cu atingereanu mărului de ani ce se scrie cu trei cifre. Iar aceastămân drie este cât se poate de justificată având în ve -de re modul în care această armă s-a născut pentrunoi, venind pe lume în vremuri tulburi, când armatase afla încă pe picior de război, aflându-se cu forţeleatât în est, pe aliniamentul Nistrului, cât şi în vest,atin gând Budapesta. Să vedem însă cum s-a ajuns ca,la 1 august 1919, să se înfiinţeze o nouă unitate, şianu me Batalionul Carelor de asalt. Denumirea decar de asalt folosit nu trebuie să ne mire. Acesta ve -nea din limba originală de adopţiune, şi anume limbafran ceză, unde şi astăzi, termenul pentru tanc estechar d’assaut, tradus direct.

Exceptând referinţa de istorie antică adoptată deter menul franţuzesc, ideea întăririi unor vehicule caresă poarte arme se regăseşte şi în epoca medievală subdi verse forme, de exemplu un proiect al lui LeonardoDa Vinci, dar momentul de naştere a primului vehiculblin dat cu putere de foc vine odată cu epoca in du stri -a lă şi apariţia primelor vehicule cu tracţiune me ca ni -că. Aici avem în vedere trenurile şi, mai exact, tre nu -ri le blindate. Prima folosire a unui tren blindat făcutad-hoc se regăseşte în Războiul de Secesiune ameri-can, în momentul în care are loc prima blindare şiînar mare a unui vagon de cale ferată cu piese de ar -ma ment uşor de infanterie şi de artilerie, dezvoltândde aici o specializare de sine stătătoare în arta mili-tară.

Nici vehiculele rutiere nu au rămas mai prejos.Odată cu dezvoltarea automobilului şi creşterea capa-bilităţilor acestuia de deplasare în teren cu mase vari-abile apare următoarea etapă în dezvoltarea blinda te -lor şi anume automobilul blindat sau autoblindatul.Acesta apare în zorii secolului al XX-lea, iniţial tot caun adaos de plăci blindate şi mitraliere la vehiculedeja existente, apoi vehicule specializate desemnate.

Aici putem să regăsim şi România ca stat ce tes -tea ză acest nou element. O primă dovadă în acestsens stă automobilul blindat denumit generic CFR1915. Numele arată faptul că a fost produs la Atelie -re le CFR Bucureşti în anul 1915. Deşi nu se cunoaştemo mentan dacă acesta a fost şi înarmat sau nu, ma -che ta păstrată în patrimoniul Muzeului Militar Na ţio -nal neavând asemenea elemente, iar nici imaginilera rissime cu acesta nu au indicaţii în acest sens, esteto tuşi notabil efortul de a realiza o asemenea piesă.Ale gerea locului nu trebuie să ne mire, pe de-o parte,Ate lierele CFR Bucureşti, Paşcani sau Nicolina, fiindpuse la dispoziţia efortului de război pentru produ ce -rea, reconversia sau repararea de armament şi mu ni -ţii, pe lângă ceilalţi pivoţi industriali.

Prima unitate de autoblindate, denumită Grupulde Automitraliere, a fost înfiinţată în primăvara lui1916, în perioada neutralităţii, având la dispoziţiedouă autoblindate Renault şi două Peugeot şi un au -to turism de comandament şi trei camioane. Din no -iem brie 1916, unitatea care a mai primit două auto-blindate şi a fost rebotezată Grupul de Autoblindate.Aceasta a fost pusă la dispoziţia Diviziei 1 Cavalerie.

În operaţiile din vara anului 1917, grupul a acţionatîn ofensiva Armatei 2, în sectorul de operaţii Sovejaşi defileul Grozeşti, cu scop de recunoaştere ofensivăsau susţinere. După defecţiunea rusă, în cadrul uni tă -ţi lor de autoblindate, acum la nivel de trei grupuri, auin trat autoblindate model Austin-Putilov, toate fiindfo losite în acţiunile din anul 1919. Pe lângă acesteaau existat, la nivel de secţie sau companie, şi o unita -te de motomitraliere, practic motociclete cu ataş caresunt înarmate cu o mitralieră, ce se folosesc cu rol deob servaţie sau recunoaştere ofensivă.

Reve nind la tancurile propriu-zise, uitându-ne înis toria oricărei arme sau specialităţi, ne putem da sea -ma de faptul că, mai mereu, oricare asemenea nouăar mă sau specializare îşi începe existenţa cu o şcoală,iar arma tancurilor nu face excepţie de la regulă. Ast-fel la 14 aprilie 1919, prin Decretul Regal Nr. 1527

este înfiin -ţa tă Şcoalade Care deasalt, careîşi avea se -diul laGiur giu, înc a z a r m aRe gi men tu -lui 5 Infan-terie. La co -man da şco -lii a fost nu -

mit colonelul Pandele Predescu. Pentru instructori şicare de asalt a fost luată legătura cu Armata de Ori-ent franceză care avea unităţi de asemenea gen sta ţio -na te pe teritoriul românesc. Primul contact s-a făcutcu Compania 303 Care de asalt ce se afla în acel mo -ment încartiruită la Reni, dar s-a revenit asupra aces-tei decizii, fiind desemnată Compania 302 Care deasalt, care a fost încartiruită la Giurgiu. După toateaceste discuţii, la 21 iulie s-au deschis cursurile pri -mei promoţii de ofiţeri şi trupă specializaţi în care delup tă, atât din punct de vedere al operării, cât şi dinpunct de vedere al depanării. Instruirea era făcută decătre ofiţerii şi subofiţerii francezi după regulamen te -le elaborate de către aceştia, folosind 6 care de luptă,dintre care 5 se utilizau pentru condus, iar unul erade montat pentru cursurile tehnice.

În acelaşi timp se duceau tratative pentru achiziţiaunui lot de tancuri şi vehicule specifice bunului mersal unităţii, ajungându-se la concluzia că modelul Ca -ru lui de asalt uşor FT-17, pe care trupele deja se in -stru iau, era cel mai propice pentru necesităţile de mo -ment ale României. Pentru aceasta, fusese trimisă oco misie de recepţie în Franţa, condusă de către co lo -ne lul Traian Pascal, care în lunile iunie şi iulie 1919tri mitea o serie de rapoarte la Ministerul de Război,in formând asupra unor serii de aspecte legate de tra -ta tive. Din acestea putem spilcui decizia de a se achi -zi ţiona doar tancuri FT-17 pentru utilarea unui bata -lion, renunţându-se la achiziţia unor tancuri Schnei-der de 12,5 tone, cosiderate deja prea greoaie şi preaîn cete, neavând turele, ci doar monturi ale armelor defoc în cutia de blindaj. Acelaşi considerent a fost apli-

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 14 (499) din 31 iulie 2019Pagina 6

Centenarul tanchiştilor româniCentenarul tanchiştilor româniCarteCarteDespre eroi şi morminte, Ernesto

Sabato Ultimul mare mit al literaturii argen-

tiniene, stins din viaţă în 2011, cu puţinînain te de a împlini o sută de ani, Er nes -to Sabato este creatorul unei opere pro-teice, care conţine în esenţă eternelecon tradicţii şi frământări ale fiinţeiuma ne şi ale societăţii, circumscriseunui univers artistic şi spiritual de o tul-burătoare profunzime şi originalitate.„În romanul meu am încercat să sur-prind realitatea în toată extinderea şipro funzimea ei, inglobând nu doar partea diurnă a existenţei, ci şipe aceea nocturnă şi tenebroasă. Întrucât Fernando Vidal este per-sonajul central şi precumpănitor, tot ceea ce se referea la el eraim portant şi trebuia descris… Raportul reprezintă marele coşmartrăit de el, exprimând, chiar dacă simbolic şi oarecum incert, mie -zul cel mai semnificativ al condiţiei şi existenţei sale. Dacă aş fisu primat această parte de roman, din considerente legate de coe -ren ţa logică, ar fi însemnat să suprim visele oamenilor, care apar -ţin viziunii lor integrale asupra vieţii.” (Ernesto Sabato)

www.humanitas.roConcertConcertLuis Fonsi, 10 august, ora 15:00, Cub Nuba, Constanţa

Fonsi este unul dintre cei mai cunoscuţi artişti din industriamu zicală, reuşind să aducă genului la -ti no cel mai înalt grad de recunoaştereşi pres tigiu la nivel internaţional. Cuhi t-uri precum Ecame La Culpa ft.De mi Lo vato (care a fost #1 în 59 deţări), Ca lyp so ft. Stefflon Don sau Im -po sible ft. Ozu na, cântăreţul a luat cuasalt clasamentele muzicale. HitulDes pacito a fă cut furori şi a reuşit săsta bilească o se rie de recorduri greude egalat, recunoscute şi de GuinnesWorld Records. În Ro mânia, Despaci-to a fost hitul anului 2017, iar, până înpre zent, a stabilit re cor duri şi în ceea

ce priveşte cifrele de pe platformele digitale: peste 200.000 deuni tăţi vândute şi peste 100.000.000 de ascultări, fiind certificatcu 10 discuri de Pla tină.

www.infomusic.ro

FilmFilmBucătăria IaduluiPovestea unei femei curajoa -

se, Bucătăria Iadului le prezintăpe Melissa McCarthy, TifannyHa dish şi Elisabeth Moss în ro lu -ri le a trei soţii de mafioţi arestaţide FBI care, în anul 1978, luptă săîşi menţină poziţia privilegiată înfai mosul cartier american Hell’sKi t chen. Rămase fără protecţie şive nituri stabile, doamnele decid săpre ia chestiunile mafiei irlandezeîn propriile mâini-reuşind să gă -seas că aliaţi, atât în gestionareapro blemelor din cartier, cât şi îneli minarea concurenţei.

www.cinemagia.ro

REPERE CULTUR ALE

Lec þ ia de i s to r i e

Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

Rari sunt cei care cunosc taina ascultării. Cel care as cul - tă este mare înaintea lui Dumnezeu. El îl imită pe Hristos,care ne-a dat El însuşi pilda ascultării. Domnul iubeşte su - fle tul ascultător şi-i dă pacea Lui şi atunci totul este bine şisu fletul simte iubire pentru toţi. Cel ce ascultă şi-a pus toatănă dejdea în Dumnezeu şi de aceea sufletul său este tot de a -u na în Dumnezeu, şi Domnul îi dă harul Său şi acest har în -va ţă sufletul tot binele şi-i dă puterea de a rămâne în bine.El vede răul, dar acest rău n-are nici o putere asupra su fle -tu lui, pentru că e cu el harul sfântului Duh, care-l pă zeş te deorice păcat, şi se roagă lui Dumnezeu în pace şi uşor.

În dezbaterile omului modern de astăzi, cuvântul „as cul -ta re” este foarte rar întrebuinţat. Acest lucru se datorea ză,însă, în mare măsură faptului că ascultarea nu este bine în - ţe leasă, fiind confundată adesea cu depersonalizarea celuicare ascultă, cu stăpânirea şi abuzul celor puternici asupracelor slabi. Adică, este vorba despre o pierdere a sen suluispi ritual, autentic şi profund al ascultării, „care este adeziu -nea liberă, de fidelitate în interiorul dragostei res ponsabiletră i te de o persoană sau un grup de persoane care se strădu -iesc să împlinească voia lui Dumnezeu în pro pria viaţă şico munitate”.

La polul opus se află termenul „libertate”, care este unuldintre cele mai frecvente cuvinte în limbajul omului con - tem poran. Când cineva aude cuvântul „libertate” se gân deş -te la faptul că a fi liber înseamnă să poţi face ce vrei, fără săte intereseze de cei din jur sau de consecinţele ac ţiunilortale. Din punct de vedere filozofic, definiţia li ber tăţii ar pu -tea fi rezumată în „lipsa constrângerilor”, însă toc maiaceas tă lipsă a constrângerilor a dat naştere la o se rie de ma -

ni festări care contravin libertăţii.Din greşita înţelegere a libertăţii se ajunge la libertinaj

ca formă de libertate. Graniţa dintre libertinaj şi libertateeste una foarte fragilă şi mulţi, abuzând de libertate, cad înro bia păcatului, înţeles adesea ca manifestare a libertăţii. Li -ber tinajul sau libertinismul îl întâlnim în mod deosebit lage neraţia tânără, care se exprimă prin excese comportamen -ta le, vestimentaţie, muzică, limbaj, plăceri premature şi di -ver se atitudini nocive. Astfel, din relaţia părinte-copil dis-pare dimensiunea ascultării. Elevii nu-şi mai ascultă profe-sorii sau profesorii îşi „terorizează” elevii; subalternii nu-şimai ascultă şi nu-şi mai respectă şefii ierarhici, sau şefii îşiumi lesc şi exploatează subalternii; fii duhovniceşti nu maias cultă de sfaturile duhovnicilor sau duhovnicii, prin me to -de de povăţuire duhovnicească amatoriste şi imature, îşi de -per sonalizează ucenicii; unele grupări de aşa-zişi „apără-tori” ai Ortodoxiei se răzvrătesc împotriva ierarhiei Bise ri -cii.

De multe ori, ascultarea este confundată cu disciplina.Însă ascultarea are conţinut duhovnicesc şi teologic, pecând disciplina are unul social sau lumesc. Ascultarea sedes făşoară la nivelul relaţiilor personale ale omului cuDum nezeu şi cu aproapele, pe când disciplina se bazează pere laţii sau principii impersonale. Ascultarea presupune tot-deauna liberul consimţământ al omului, pe când disciplinapoate fi impusă cu forţa. Ascultarea se raportează la Dum-nezeu, iar disciplina se raportează la lume.

Fără libertate, ascultarea este robie. Dar şi fără ascultareli bertatea este libertinaj sau, aşa cum spune Olivier Cle -ment, libertate libertară. Libertatea adevărată este libertatea

as cultării, este comuniunea liberă cu Dumnezeu-Izvorulvie ţii. Ascultarea este faptă liberă, exercitare a libertăţii, darşi cale către libertatea cea adevărată. Omul alege liber as -cul tarea de Dumnezeu, iar sporirea lui întru aceasta estespo rirea în adevărata libertate. Dumnezeu nu Îşi impune vo -ia sa omului, ci îl cheamă pe om să o primească liber şi ne -si lit.

Neascultarea lui Adam a introdus stricăciunea în fireaome nească, însă ascultarea Mântuitorului Iisus Hristos deTa tăl a vindecat firea omenească şi a deschis calea spre li -ber tatea cea adevărată. Ascultarea de Dumnezeu constitu-ie, aşadar, condiţia restaurării spirituale a omului. Lepăda -rea desăvârşită a voii individuale şi conformarea cu voia luiDum nezeu sunt imposibile omului care încă se află stăpânitde patimi. Precum neascultarea nu reprezintă doar o înde-părtare morală de Dumnezeu, ci implică şi înstrăinarea pro-fundă a omu lui de Dumnezeu şi înrobirea lui de cel viclean,tot astfel nici ascultarea nu este limitată la o simplă schim-bare morală, ci ea presupune o schimbare totală a felului dea gândi, de a simţi şi de a făptui.

Aşadar, ascultarea de Dumnezeu este o faptă a înţelep-ciunii. Ea reprezintă fapta raţională prin excelenţă, opusăira ţionalităţii neascultării. În timp ce prin neascultare au ve -nit în lume păcatul şi moartea, prin ascultare sunt aduse înlu me prin sfinţenie şi viaţă. Se vindecă firea omenească şi ise redau sănătatea şi frumuseţea ei. „Că frumuseţea sufletu -lui vine din ascultarea de Dumnezeu şi dacă urmezi Acestu-ia, sufletul urât leapădă urâţenia şi devine frumos”, spuneSfân tul Ioan Gură de Aur într-una din scrierile sale.

Colonel (rtr.) Ştefan MITINCU

Condiţ ia ascul tăr i iCondi ţ ia ascul tăr i i

(continuare în pag. 8)

MOZAICCurierul ARMATEINr. 14 (499) din 31 iulie 2019

Pagina 7

N o u t ã þ i î n l u m e a I T

CERERE

SUMÃ

VÂRÂTÃ

ÞINUTURI

A ASCUNDE

DOMOALÃ

VARIETATE

INUTIL!

CLARÃ

PLÂNGÃTOR

JUSTIFICAT

DESPOÞI

LUGOJANÃ

POLEMIC

A SEMNALA

ªPERÞFIUL

SECOLULUI A HÃMÃI

STIL DE ÎNOT

CONTINENT

TONÃ (abr.)

EVACUAT

A ÎNªIRA

ACEST (POP.)

DUBLETE!

CUTÃ!

MÂNÃSPARTÃ

AIDOMA

A TRANS-PORTA

RECLAMÃT.V.

Cel mai mic aparat de rezonanţă magnetică

Una dintre cele mai cunoscute aplicaţii ale rezo-nanţei magnetice este în domeniul medical, unde estefo losită pentru a scana organele pacienţilor. O echipăde cercetători americani şi coreeni a prezentat, într-unar ticol din revista Nature Physics reuşita dezvoltăriiunui aparat de rezonanţă magnetică atât de puternicîncât poate să scaneze un singur atom, notează Futu -rism. În general, aparatele de rezonanţă magneticăfunc ţionează folosind magneţi şi unde radio pentru aschimba modul în care protonii dintr-un obiect sau dincor pul unui pacient se învârt, după care, cu ajutorulener giei produse de către aceste particule, se realizeazăo imagine. Pentru acest studiu, cercetătorii au ataşat o

se rie de atomi de fier magnetizaţi unui microscop defor ţă atomică. După acest pas, cercetătorii au trecutvâr ful microscopului prin atomi de fier şi de titaniuaflaţi pe o suprafaţă de oxid de magneziu. În acestpunct, atomii au fost supuşi unui câmp magnetic foartepu ternic care a interferat cu electronii acestora. Înpunc tul în care mişcarea electronilor a fost întreruptă,oa menii de ştiinţă au folosit unde radio pentru a obţineo imagine a energiei eliberate de particulele atomice.Pe lângă faptul că această echipă a reuşit să inventezeo modalitate prin care să poată fi studiaţi atomii mai înde taliu, munca lor poate oferi noi posibilităţi pentrudez voltarea tehnologiei computerelor cuantice sau apro iectării unor noi materiale.

Un sistem inovativ de transport al apeiFolosind modul în care copacii reuşesc să ridice

apa împotriva gravitaţiei, o echipă de cercetători a in -ven tat un sistem nou de transport al apei. Unul dintreca zurile în care natura a servit drept inspiraţie pentruoa menii de ştiinţă este cel a unei echipe chineze caresus ţine că a reuşit să creeze un sistem de transport alapei într-un mod similar cu cel în care copacii fac ace-laşi lucru în interiorul lor. Acest sistem de transport alapei are două mari componente: o parte formată dinae ro gel, un material obţinut prin uscarea gelurilorume de în condiţii specifice, şi un înveliş din na no tu -buri de carbon care să colecteze lumina solară şi sătrans forme apa în vapori. Sistemul proiectat de cătreAi ping Liu şi Hao Bai, de asemenea de la ZhejiangUni versity, este plasat într-un container din sticlă.Atunci când este pus în funcţiune sistemul, apa circulă

în sus, în sens contrar atracţiei gravitaţionale, datorităforţelor capilare, capacitatea unui corp poros sau a unitub de a atrage un lichid. Ajunsă în punctul maxim alsis temului, apa este transformată în vapori, lăsând înur mă orice substanţe periculoase. Apa se condenseazăul terior pe pereţii din sticlă ai containerului şi apoi esteco lectată într-un rezervor. Crearea uni sistem eficientde transport s-a dovedit a fi o provocare pentru oa me -nii de ştiinţă. De asemenea, tipul apei transportate sedo vedea a crea probleme, cele mai bune rezultate fiindob ţinute cu apa dulce, în timp ce apele reziduale saucele cu o salinitate mai mare ridicau dificultăţi. Acestnou sistem arată îmbunătăţiri la toate aceste capitole,reu şind un flux ascendent de aproximativ 10 cen-timetri în primele 5 minute şi 28 de centimetri după 8ore. Testele arată că tipul apei folosite nu reprezintă opro blemă pentru acest sistem.

www.descopera.ro

ª t i i n þ 㪠t i i n þ ã

Doi beţivi, reparauo maşină.

- Uită-te dacă func -ţio nează semna li za to -rul.

- Acum da, acum nu, acum da,acum nu…

J

- Închipuie-ţi mă! M-o inundat pela acoperiş!

- Cum ţi-ai dat seama ?- Păi, de două ore mâncăm din

cior bă şi nu se mai termina!J

La un bar ajunge un preot:- Bună ziua. Suc de morcovi aveţi?- Nu.- Dar suc de roşii?- Nu domnule, aici e bar!- Dar fiertură de ţelină?- Nu avem decât băuturi alcoolice.- Dumnezeu mi-e martor că n-am

vrut să beau alcool, dar, dacă nu aveţialtceva, daţi-mi o votcă!

J

- Vă afectează că s-a schimbatben zina?

- Deloc! Eu tot de 50 de lei bag!J

După miezul nopţii, sună cineva lauşă.

Bubulina se duce somnoroasă sădes chidă. În faţa uşii erau patru, băr-baţi criţă.

- Stimată doamnă, noi am venitsă-l conducem pe soţul dv. până acasă,dar nu ştim care dintre noi este…

J

- Neaţa, o cafea vă rog..- Una normală?Aaa… nu.. daţi-mi una psiho pa -

tă…J

- Alo!...Bună iubita, ce faci?- Rău, iubitule! Sunt acasă, mi-e

rău. Tu?- La intrare în club, chiar în spa te -

le tău!J

Un medic îşi duce studenţii în vi -zi tă la un ospiciu. Se opresc la un sa -lon unde era un bărbat cu privirile ră -tă cite.

-Vedeţi, acest bărbat şi-a pierdut

min ţile fiindcă femeia cu care trebuiasă se căsătorească l-a refuzat. În urmă-toarea rezervă, îl vom vedea pe celcare a luat-o…

J

-Tată, m-am săturat să-mi calc că -ma şa în fiecare dimineaţă, am să măîn sor!

- Vezi, dacă te însori, să nu înveţisă calci şi rochii!

J

La internare în spital:- Pijama aţi adus?- Da!- Mâncare aţi adus?- Da!- Pansamente?- Da!- Dar... domnul de lângă dumnea -

voas tră cine e?- Medic... în cazul în care nu aveţi!

J

- Bem o cafea?- Nu.- Cu dragostea cum stai?- Toarnă!

www.bancuri.ro

Samsung - o alternativă maibună la telefoanele pliabile

Galaxy Fold reprezintă cea maibună încercare Samsung de pânăacum pentru crearea unui hibrid

smart phone-tabletă, folosind avantaje -le ecranelor pliabile. Însă, conceptulde telefon care se îndoaie precum uncar net de notiţe reprezintă doar în ce -pu tul, Samsung investigând şi altemo dalităţi pentru folosirea ecranelorOLED de ultimă generaţie. Descrisăîntr-o aplicaţie pentru brevet, una din-tre soluţiile propuse este un smartpho -ne cu ecran retractabil, care se extindepe latura dreaptă a carcasei pentru aoferi aproximativ suprafaţa de vizu a li -za re a unei tablete compacte. Carcasaal cătuită din două elemente care gli -sea ză cu ajutorul unui meca nism spe-cial permite retragerea ecra nului fără ală sa o zonă de pliere vi zibilă. Înschimb, panoul OLED flexibil se ru -lea ză într-un compartiment ascuns, lă -sând impresia unui ecran mereu plat,dar cu suprafaţă de afişare variabilă.În principiu, acest design ar puteafunc ţiona mult mai bine decât cel fo -

lo sit cu actualul model Galaxy Fold, alcărui ecran principal nu poate fi vi zio -nat în modul pliat. Mai simplu de con-struit şi fără nevoia unui al doileaecran pentru afişarea mesajelor de no -

ti ficare, presupusulsuccesor Ga la xy Folds-ar apro pia foartemult de for ma tulunui smartphonecon venţional, de caresă ne folosim chiar şiîn treaga zi fără săavem nea pă ra tă ne -vo ie de ecranul înfor mat extins. Deşiin teresant, brevetulnu acoperă aspectemai complicate, pre-cum mecanica rulăriiecra nului şi detaliile

sis temului de re tra ge re a ecranului.Este de aşteptat canoul de sign să vină cuunele compromisuriîn pri vinţa grosimii fi -na le a telefonului şiau tonomia bateriei,con strânsă de spaţiuldis ponibil şi cerinţeleunui ecran mai mare.Fără alte date fur ni za -te, este imposibil despus cât va dura pânăce Samsung va livrano ua alternativă Ga la -xy Fold, sau dacă mă -car aceasta va vedealu mina zilei în formă de prototip.

Galaxy Tab S6Samsung pregăteşte un model

Galaxy Tab pe măsura competiţieioferită de Apple cu noile modele iPad.

Noua tabletă vine cu ecran AMOLEDde 10.5 inch, 6GB memorie RAM şi128-256 GB stocare internă. Listadotărilor este completată de accesoriulS Pen, fixat de corpul carcasei dinaliaj de magneziu folosind un sistemde prindere magnetică. Surprinsă încâteva poze-spion, tableta vine cu sis-tem dual camera la partea din spate şiramă îngustă în jurul ecranului. Dinpăcate, din ima gini nu reiese dacăSamsung a păstrat ieşirea pentru căşti,însă tastele Power-Volum sunt clarvizibile pe la teralul carcasei. GalaxyTab S6 este aşteptată în versiuni deculoare gri, albastru şi maro, la pachetcu o tastatură detaşabilă ce ia rolulunei huse de protecţie şi suport pentruecran. Purtând numele de model SM-T860 şi SM-T865, tableta va fidisponibilă în versiune Wi-Fi şi LTE.Echipată cu versiunea Android 9 Pie,

tableta ar putea fi dezvăluită cu ocazialansării Galaxy Note programată pen-tru data de 7 august, sau în cadrulexpoziţiei IFA Berlin (6-11 septem-brie).

www.go4it

Nu mă interesează să ştiu multe lucruri:vreau să ştiu lucruri care îmi plac.

A gândi înseamnă a căuta luminişuri într-opă dure.

Toate animalele vorbesc, cu excepţia papa-galului care vorbeşte.

În faţa stupidităţii pictorilor, te apucă poftaca înainte de a muri să înveţi să desenezi.

Ferice de cine s-a născut perfect. De devenit,nu devii niciodată.

Nu există prieteni: există momente de prie -te nie.

Nu iubim la modul sentimental decât fe me i -le din vise, din somn.

Nu ies în lume decât atunci când am chef sănu mă distrez.

Un creier bine întreţinut nu oboseşte nicio-dată.

Adevărata graniţă a libertăţii este gândirea(Ju liana Mallart).

Gândul este lumină şi se publică pe întreguluni vers (Ralph Waldo Emerson).n

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

Studenţii dinan terminal aiAca demiilor ca -te goriilor de for -ţe, aşadar şi cei aiAca demiei For -ţe lor Terestre„Ni colae Bălces-cu”, au susţinut,în zilele de 15-16iu lie, examenulma turităţii stu -den ţeşti - licenţa.Cea mai impor -tan tă examinaredin viaţa de stu-dent militar acons tat, atât într-o pro bă scrisă deeva luare a cu noş -tin ţelor fundamentale şi de specialitate,cât şi în prezentarea şi susţinerea lucrăriide licenţă.

Iar pe 26 iulie, peste 860 de studenţidin instituţiile militare de învăţământ su -pe rior - Promoţia 2019 „Nicolae Bălcescu- 200” - au participat vineri, 26 iulie, lafes tivităţile de absolvire şi de înaintare înprimul grad. Aşadar, ceremoniile au în ce -put la ora 9:00, la Academia Navală„Mi r cea cel Bătrân”, din Constanţa, înpre zen ţa ministrului apărării naţionale,Ga bri el Leş, şi a şefului Statului Major alFor ţelor Navale, viceamiralul AlexandruMîr şu. La Sibiu, la Academia Forţelor Te -res tre „Nicolae Bălcescu”, ceremonia aîn ceput la ora 10:00, în prezenţa şefuluiSta tului Major al Apărării, generalul Ni -

co lae Ciucă. Începând cu ora 11:00, laAca demia Forţelor Aeriene „Henri Coan -dă” din Braşov în Piaţa Sfatului, a începutce remonia, în prezenţa şefului StatuluiMa jor al Forţelor Aeriene, general-maiorVio rel Pană.

La Academia Tehnică Militară „Ferdi-nand I”, din Bucureşti festivitatea a avutloc la ora 9:00, în prezenţa secretarului destat Doru Claudian Frunzulică.

Tot la Bucureşti, începând cu ora10:00, la Institutul Medico-Militar, în pre -zen ţa şefului Corpului de control şi in -spec ţie, general de brigadă Dorinel Dui -can a avut loc ceremonialul. Studenţii dinTâr gu-Mureş ai institutului au luat parte,tot de la ora 10:00, la ceremonia organiza -tă în Cetatea Medievală din oraş. n

MMEX în acest an, respectiv COMMEX III, exerciţiu înca drul căruia s-a verificat tehnica ce urma să participe la„Sa ber Guardian 19”. A fost un efort considerabil. Apoi aur mat, la puţin timp de la „Saber Guardian”, COMMEXIV. Sistemele se aflau deja în punctele de dislocare, în po -li goane. O mare realizare a fost faptul că Centrul Naţio nalde Instruire de la Cincu s-a integrat în acest sistem. Amfost martorii unei situaţii dinamice care corespundea sce-nariului exerciţiului. Cu toată modestia, pot spune că sun-tem mândri de ceea ce s-a reuşit la nivelul Forţelor Teres -tre. Meritul deplin este al celor care au stat în poligoane,în corturi, în ploaie. Acei oameni au demonstrat faptul căar mata României este o structură de înalt nivel. Le mul ţu -mesc!

Ca urmare a reuşitei depline, conducerea Statului Ma -jor al Forţelor Terestre a luat decizia continuării acestuitip de exerciţii. Astfel, va urma în ultimul trimestru al anu-lui exerciţiul COMMEX V, al treilea din cadrul acestui an,unde vom ridica din nou toate sistemele, cu o diferenţă şianu me, aceea că vom creşte numărul de servicii pe care leofe ră sistemele, acest lucru constituindu-se într-un exce-

lent vector, atât pentru instruirea operatorilor noştri, cât şia personalului de comunicaţii de la toate structurile. Esteun bun prilej pentru comandanţi de a-şi instrui statele ma -jo re.

Pentru anul viitor, avem o propunere pentru alte douăexer ciţii COMMEX, o prefaţare a exerciţiului „SaberGuar dian 21”.

- Vă rog să îmi spuneţi câteva cuvinte despre colabo-rarea cu partenerul strategic. Aş vrea să ştiu dacă a exis -tat satisfacţie de ambele părţi.

Dacă la început, partenerul american ne-a privit cu unoare care scepticism, pe timpul conferinţelor de planificareîn crederea acestuia a început să crească. Acest lucru a re -ie şit mai ales din întrebările pe care ni le adresau. De alt-fel, pe lângă partenerul american, ţara noastră a fost sin-gura care a ridicat un sistem de comunicaţii şi informaticăîn sistemul de misiune strict clasificat.

Tindem către ceea ce se numeşte Day Zero Compatibi -li ty, ceea ce înseamnă în tradu ce re liberă că, la de butulope raţiei, te poţi interconecta ime diat, pentru a fi intero -pe rabil cu par tenerul de misiu ne. Provocarea este foartemare, vorbim de ţări diferite, cu sisteme diferite. Sper să

fa cem tot ceea ce nestă în pu tinţă,pentru ca lu cru rilesă fun cţi o ne ze dince în ce mai bine.Tre buie evita tă in -tra rea într-o zo nă deauto mulţumi re, tre-buie să mer gem maide parte. Ţin timcătre o creş te re gra -du a lă a ni ve lului deser vicii, pre cum şicătre creş terea ca li -tă ţii aces tora.

- Un vechi stra -teg spunea că:,,Ori ce drum în ce -pe cu primul pas”.Este evident faptulcă, până în acestmo ment, dumnea -voas tră aţi parcursmult mai mulţipaşi, acumulând oex perienţă bogată,atât în domeniul deac tivitate, cât şi învia ţa de zi cu zi.Date fiind toate

aces tea, ce le transmiteţi celor ce vin din urmă, precumşi celor care vor răspunde pe viitor de bunul mers al lu -cru rilor?

Nu ştiu dacă poziţia mea îmi permite să dau sfaturi,deoa rece, la rândul meu, dacă am văzut departe, a fostpentru că am stat pe umerii unor uriaşi. Dacă, totuşi, le-aştrans mite ceva colegilor mei, le-aş spune să nu neglijezecele două aspect care fac dintr-un om de comunicaţii şi in -for matică un transmisionist, deoarece am remarcat faptulcă sunt persoane care tind să meargă către zona tehnolo -gi că şi oameni care merg mai mult pe zona operaţională.În momentul acesta, consider că singura modalitate de aavea succes în acest domeniu este să urmezi un traseu depre gătire operaţională care să îţi dea elemente solide destat major. Altfel, vei încheia prin a face o sumă de ele-mente tehnice care, cu siguranţă, reprezintă o provocarefoarte mare, dar nu vei ştii exact ce să faci cu sistemul res -pec tiv.

- Am ajuns la finalul interviului. Nu putem încheiafără să transmiteţi un mesaj colegilor de armă, cu ocaziaZi lei Transmisiunilor.

Colegilor mei le transmit faptul că sunt mândru de ei,de munca pe care o depun şi de realizările avute. Suntmân dru să mă aflu în această poziţie, tocmai datorită lorşi îi îndemn să îşi păstreze determinarea de până acum.Fa cem parte dintr-o armă unde lucrurile se schimbă rapid,teh nologia evoluează la fel, aşadar, pregătirea trebuie săţi nă pasul cu schimbarea. Dacă nu înveţi şi nu te per fec ţi - o nezi tot timpul, rişti să rămâi în urma timpurilor, rişti săcom promiţi succesul operaţiei, ceea ce nu îşi doreşte ni -meni, cu certitudine.

Plutonier-adjutant Dragoş IORDANA

Robert Hajnal a alergat pe bandă timpde 12 ore pe dis tan ţa de 135 km, cu sco pulde a strânge fonduri pentru co piii şi adul -ţii cu boli incurabile pe care Fundaţia Hos-pice Ca sa Spe ranţei îi are în grijă. Cuaceastă ocazie, Robert a sta bilit şi recordulna ţional de alergare de 12 ore pe bandă, pedis tanţa de 135 km.

A 11-a ediţie a Crosului caritabil„Alear gă Tu pentru Ei”, din data de 13 iu -lie, organizat de Fundaţia Hospice Ca saSpe ranţei, a fost un eveniment caritabilcare s-a adresat fie cărui membru al co mu -ni tăţii care poate să alerge pentru pro priul„erou” care se luptă cu durerea sau în me -

mo ria cui va drag pe care îl poartă în suflet.Militarii Brigăzii 2 Vânători de Munte

„Sar mizegetusa” au fost alături de Robert,în cele 12 ore, pe banda de alerga re, desti-nată special brigăzii. Robert este implicatîn pro iec tele Fundaţiei Hospice Casa Spe -ran ţei, şi doreşte să îi aju te pe copiii şiadul ţii care se află în situaţii deo sebite de

să nă tate. Ast-fel, co legulnos tru a par -ti ci pat şi acâş tigat pri -mul loc lacur sa de 10km, din ca -drul ul ti me -lor două edi -ţii ale Cro su -lui „Alear găTu pentruEi”şi a do natşi trofeul ob -ţi nut pentrulocul II, laUltra Trail duMont Blancanul trecut.Tro feul a fostscos la licita -ţie cu ocazia

Hos pice Ga lle ry. Su ma adjudecată pentrutro feu a fost uti lizată pentru a oferi ser viciide îngrijire pa liativă pa ci en ţi lor FundaţieiHos pice Ca sa Speranţei.

Căpitan Mariana DINUFoto: Ana-Maria TĂNASE

C M Y K

INTERACTIVCurierul ARMATEI

Nr. 14 (499) din 31 iulie 2019Pagina 8

Robert Hajnal Robert Hajnal „a alergat pentru Ei”„a alergat pentru Ei”

Comunicare şi comunicaţii în Armata României Comunicare şi comunicaţii în Armata României

cat şi pentru blindatele de tipbri ta nic, ale căror cutii blin-date ar fi implicat di ficultăţide transport şi mai mari. Co -man da finală a fost pentru 72de care de asalt Re naul FT-17, dintre care 45 de tancurierau dotate cu tun de 37 mm,de numite „mas cul”, iar 27 cumi tralieră de 8 mm, de numite„fe me lă”. Din cauze depen-dente de si tu a ţia din Europacen trală de la acel mo ment,re cepţia finală a tuturor pie se -lor nu s-a putut face decât înapri lie 1920. Pe de altă partemai merită men ţio nat faptulcă doar 28 dintre pie se eraunoi, restul fiind cedate de Ar -ma ta de Orient franceză.

Batalionul Carelor de a -salt a fost or ga nizat pe treicom panii de tancuri, o com -pa nie de transport, reparaţii şide pa na re şi o secţie de depo -zit, conform cu de cretul de

naş tere din 1919. Ca zarmaaces tuia a fost stabilită ini ţialla Mihai Bra vu, lângă Bu cu -reşti, iar apoi la Târgovişte.Or ganizarea acestuia ca ba ta -lion nu a du rat foarte mult. La1 ia nua rie 1921, uni tatea afost reorganizată şi a pri mitde numirea de Regimentul Ca -re lor de lup tă. Regimentulera structurat pe trei bata lioa -ne de tancuri, un batalion tre - nuri blindate cu trei garnituri,1 ba ta lion autoblindate şi mo -to mitraliere cu o com panie deauto blindate şi două compa niide motomitraliere şi 2 com pa -nii de trans port, re pa ra ţii şide pozit. Deoarece struc tura afost con siderată gre oaie, în1922, tre nurile blin date aufost date Re gi men tului de Ar -ti lerie antiaeriană, iar auto -blin datele şi mo to mitraliereleau fost transfe rate, în 1925,Cen trului de In struc ţie al Ca -va leriei din Si biu, unde s-a

creat un di vi zion de in struc -ţie.

Este necesar să vorbim şipu ţin despre însemnele tan -chi ş tilor. Primul în semn despe cialitate era dat în anul1920, cam odată cu organiza -rea fi na lă a bata lio nului şicons ta dintr-un ecuson de cu -loa re gri, culoarea de armăde cisă pentru tan curi, pestecare se broda silueta unui tancFT-17, din fir galben pentruofi ţeri şi din mătase galbenăpentru trupă. Pentru perso na -lul tehnic, culoarea galbenăera înlocuită cu culoarea albă.Ecu sonul însă nu a rezistatfoarte mult, fiind în locuit cuin signa de „tanchist breve-tat”, lucrată în metal, arătândsi lueta unui tanc FT-17 într-ocu nună de lauri.

Dr. Emil BOBOESCUMuzeul Militar Naţional

„Regele Fer dinand I”

Centenarul tanchiştilor româniCentenarul tanchiştilor români(urmare din pag. 6)

(urmare din pag.4)

P r o m o ţ i a 2 0 1 9P r o m o ţ i a 2 0 1 9„Nicolae Bălcescu - 200”„Nicolae Bălcescu - 200”