Eticaprofesionalacomunicare 151023131813 Lva1 App6892

8/16/2019 Eticaprofesionalacomunicare 151023131813 Lva1 App6892

1/36

Capitolul I Etica Profesională

Conţinut:

1. Profesii şi profesionalism

2. Caracteristicile ideale ale profesiilor

3. Relaţiile între profesii şi sfera politică a societăţii

4. Etica profesională. Consideraţii generale

5. Caracterul contractual al eticii profesionale

. Relaţii client!profesionist

". #irtuţi şi $alori profesionale

%. &ormali'area etică a codurilor profesionale

(. Concepte centrale în etica profesională

1. Profesii şi profesionalism

)ocietăţile moderne sunt societăţi profesionale. *rice persoană care

îm+răţişea'ă o carieră îşi doreşte să fie recunoscută ca profesionistă a domeniului.

,n ma-oritatea ca'urilor inclusi$ politicienii cît şi funcţionarii pu+lici au a$ut alte

profesii înainte să de$ină ceea ce sunt actual. Ei au fost de o+icei economişti

medici ingineri profesori ş.a. /ema pe care o tratăm se referă la sensurile

conceptelor de profesionist şi profesionalism precum şi la felul în care inter$ine

etica în e0ercitarea acestor roluri.E0istă numeroase definiri ale profesiilor. rmătoarea are o mare adec$are la

cerinţele etice

O profesie este o ocupaţie pe care o au mai multe persoane organizate

voluntar să îşi cîştige existenţa prin slujirea directă a unui anumit ideal într-un

mod moral permisibil, dincolo de ceea ce le cere nemijlocit legea, piaţa şi

morala comună

2


2/36

,n sensul anterior oţia sau prostituţia sunt ocupaţii dar nu profesii. )e pot cîştiga

+ani dintr!o ocupaţie dar asta nu înseamnă că orice ocupaţie din care cîştigăm

+ani este o profesie. &aptul de a cîştiga $enituri este la rîndul său definitoriu.

matorii pot să ai+ă calităţi profesionale dar nu îşi o+ţin $eniturile de +a'ă din

practica de amator. ,n acelaşi timp profesiile nu sunt organi'aţii de caritate şi nu

solicită altruism de la fiecare mem+ru al grupului profesional. e o+icei

organi'aţiile altruiste sunt alcătuite din amatori. cestora din urmă li se cere

conform moralei de rol să se dedice fără a$anta-e materiale acţiunilor carita+ile.

E0istă de asemenea ocupaţii cărora li se contestă statutul clasic de

6profesii6 tocmai prin aceea că nu sunt e0clusi$e 7de e0emplu afacerile8 sau nu au

coduri care să conţină $alori morale direct implicate în e0ercitarea profesiei 7cum

este ca'ul ingineriei deşi actual încep să fie ela+orate astfel de coduri8. * o+iecţie

asemănătoare se poate aduce şi ocupaţiei numite funcţionar pu+lic deşi $alorile

acestei ocupaţii sunt directe şi precis legate de interesul pu+lic. Profesiile însă se

scim+ă.

Profesiilor le sunt necesare coduri etice. Pentru ca aceste coduri să ai+ă

autoritate morală el tre+uie să ai+ă consimţămîntul tacit sau e0plicit al fiecărui

mem+ru. neori acest consimţămînt este cerut la intrarea într!o profesie şi în lipsa

lui persoana nu este acceptată sau dacă îi 9ncalcă principiile cadru este e0clusă.

E0istă ca'uri în care anumiţi practicanţi ai unei profesii pun un monopol a+solut

pe regulile şi codul acesteia a-ungîndu!se la ceea ce se poate numi 6mafie a

prototipului unei profesii6.

! "aracteristicile ideale ale profesiilor

a8 Profesia presupune o cunoaştere a teoriilor domeniului deci o pregătire

consistentă şi îndelungată.

+8 )tandardele de iniţiere menţinere şi a$ansare a unei persoane în

competenţa profesională sunt sta+ilite de către corpul profesional.

3


3/36

c8 Cea mai dură măsură de pedepsire pentru delicte profesionale este

eliminarea din comunitatea profesională 7retragerea dreptului de practică8.

d8 Rolul profesiilor este să ducă la satisfacerea unor ne$oi sociale deci

practica profesională este legitimată de către comunitatea care +eneficia'ă de

re'ultatele ei.

e8 :em+rii unui grup profesional sunt legaţi printr!un cod etic prin care se

stipulea'ă între scopurile centrale şi cel al slu-irii altruiste a societăţii.

f8 :em+rii unei profesii tre+uie să ai+ă relaţii colegiale iar comportamentul

fiecărui mem+ru este monitori'at colegial.

g8 ,n ca'uri de aos şi catastrofă mem+rii unei profesii tre+uie să fie

pregătiţi să se sacrifice inclusi$ să îşi rişte $iaţa.

Profesioniştii unui domeniu care îşi e0ercită rolul în mod responsa+il cît

mai aproape de aceste cerinţe do+îndesc un status recunoscut. ceasta este pro+a

că ei dau do$adă de ceea ce este socotit drept profesionalism.

Profesionalismul este socotit o ideologie relevantă pentru cei care

lucrează în acelaşi domeniu El exercită rolul de a coagula credinţele comune

ale unei profesii, întăreşte identitatea şi creşte stima de sine a membrilor unui

grup profesional

Profesionalismul este caracteri'at prin

a8 E0perti'ă în e0ercitarea unei profesii 7autoritate epistemică8.

+8 Credinţa în autonomia deci'iilor profesionale şi a e0ercitării profesiei.

c8 ;dentificarea cu profesia şi cu cei din acelaşi domeniu.

d8 edicaţia pentru o lungă parte a $ieţii faţă de profesia aleasă.e8 *+ligaţia morală de a lucra în ser$iciul clientului e$itînd implicarea

emoţională e0cesi$ă 7dar nu şi empatia8 ar+itrarul şi tratamentul preferenţial

ne-ustificat prin politicile domeniului.

f8 Credinţa în capacitatea de autoreglare şi menţinerea colegială a

standardelor profesionale.

3.Relaţia între profesie şi sfera politică al societăţii

4


4/36

urnaliştii intră uneori în conflict legat de dorinţa de informare

corectă a auditoriului şi grupul de interese care finanţea'ă pu+licaţia sau postul

respecti$.

,n termeni sociologici a$em de!a face cu un conflict de roluri. Profesioniştii

sunt educaţi să gîndească în termenii ştiinţei lor. e e0emplu un administrator de

ni$el superior este o+işnuit să gîndească în termeni de proceduri resurse şi

logistică aplicate la ca'uri particulare ale organi'aţiei cum să fundamente'e

deci'ii să sta+ilească priorităţi să păstre'e sta+ilitatea organi'aţiei să ai+ă o

relaţie corectă cu legislaţia. Primii sunt orientaţi spre domeniul propriu în sensul

înestităţii profesionale sunt centraţi pe client şi doar secundar pe organi'aţia în

care lucrea'ă.

*rgani'aţiile cer loialitate faţă de anga-ator şi ciar supunere la deci'iile

acestuia. Profesioniştii sunt educaţi în loialitate faţă de cerinţele domeniului lor şi

ale comunităţii lor profesionale dar adesea pot să facă parte din instituţii în carecele două loialităţi intră în conflict. ,n aceste condiţii apare uneori un refu' al

loialităţii şi fenomenul de insu+ordonare.

#alorile democratice ar tre+ui să fie în centrul oricărui cod etic al celor care

lucrea'ă pentru pu+lic sau pentru clienţi. ;nsu+ordonarea este acceptat ca legitim

în ca'ul în care conflictul este deri$at din moti$e de încălcare a principiilor de

+a'ă ale democraţie.

5


5/36

;nteresul pu+lic poate să de$ină adeseori o simplă lo'incă in$ocată de

comple'enţă faţă de $alorile acceptate. Profesioniştii accentuea'ă uneori e0cesi$

asupra componentei de o+iecti$itate şi neutralitate politică şi fac acest lucru

uneori deplin conştienţi că este o simplă legitimare a unei politici. lteori pur şi

simplu nu îşi dau seama politica este o cau'ă importantă a deci'iilor profesionale.

Pro+lema centrală a managerilor din diferite comunităţi este cum să utili'e'e

puterea pe care o au de aşa manieră încît să satisfacă cerinţele legale

contri+ua+ilii clienţii gu$ernanţii .

#Etica profesională "onsideraţii generale

Profesioniştii sunt gu$ernaţi în principiu de legi şi reglementări specifice.

E0istă multe ca'uri în care pe lîngă normele legale sunt necesare norme etice. ,n

general aceste norme $i'ea'ă într!o societate democratică următoarele tipuri de

pro+leme autoritatea profesională practicile paternaliste drepturile clienţilor.

nii specialişti neagă e0istenţa unei etici profesionale ca atare şi susţin că nu

e0istă decît etici aplicate diferitelor profesii.

Etica profesională este o disciplină refle0i$ă şi critică. Ea se află la intersecţia

filosofiei moralei cu eticile particulare ale diferitelor categorii de profesii.

Pro+lema centrală a introducerii eticii în profesii deşi e0istă de-a legi se

datorea'ă faptului că legea acţionea'ă de o+icei după ce s!a produs încălcarea ei.

Practicile etice sunt de graniţă şi se presupune că ar tre+ui să acţione'e pre$enti$.

Etica profesională preci'ea'ă practicile drepturile şi datoriile mem+rilor unuigrup profesional critică şi sancţionea'ă malpracticile profesionale.

Tipuri de etici

a8 Etici pentru situaţii încurcate 7?uandar@ etics 9n original8.

)unt cele care nu se referă la coduri fiindcă acestea din urmă sunt documente

încărcate de o do'ă mare de idealism 7sunt declaraţii oficiale adesea de faţadă

su+ care se pot ascunde practici foarte diferite8. Etica pentru situaţii încurcatedescoperă arii mai dramatice ca'uri negati$e. )lă+iciunea acestei a+ordări este


6/36

aceea că accentuînd pe ca'ul negati$ poate arunca o um+ră generală asupra unei

profesii. e e0emplu în politică accentuea'ă pe cinism şi compromitere în

administraţie pe corupţie în medicină pe negli-area pacienţilor în educaţie pe

a+u' de autoritate şi încredere ş.a. Partea +ună a concentrării pe ca'uri negati$e

re'idă din $irtuţile pe care le conferă critica practicilor unui domeniu. cest

demers spri-ină corecţiile care tre+uie făcute. Rolul eticii este mai degra+ă cel de a

orienta po'iti$ dar nu or+ şi nereflecti$ acţiunea. Etica pentru situaţii încurcate

este preferată de mass!media aceasta căutînd mai degra+ă sen'aţionalul şi

scandalosul pe care îl consideră mai gustat de pu+lic.

+8 +ordarea standard

+ordarea standard nu se concentrea'ă pe ca'uri dramatice ci pe trăsăturile unei

practici profesionale trăsături cărora le aplică anali'e prin intermediul conceptelor

de drepturi şi datorii. e e0emplu doctorii au datorii mai mari decît alţi oameni să

îşi a-ute semenii asistenţii sociali la fel. Profesorii au mai multe drepturi să

e$alue'e oamenii ca ele$i şi studenţi şi să le oriente'e succesul. Ei au şi dreptul să

pedepsească aşa cum în alt registru poliţiştii au dreptul să u'e'e de $iolenţă

parlamentarii să sta+ilească după ce legi trăim.

$"aracterul contractual al eticii profesionale

*rice profesie este o relaţie între profesionist şi client. Profesioniştilor li se

cere să facă ceea ce este normal şi plătit ca atare de către client 7direct sau

indirect8 adică să!şi facă datoria după cum uneori li se pot cere şi actesupererogatorii 7dincolo de datorie8. Profesioniştii îşi urmăresc propriul succes ca

prestigiu profesional şi succesul financiar. *rientarea pe succes este una de tip

utilitarist profesioniştii consideră că succesul lor se certifică prin ma0imi'area

+inelui pu+lic.

neori termenii contractului sunt e0cesi$ sta+iliţi de către profesionişti. cest

gen de impunere este una coerciti$ă şi in$alidă în calitate de contract mai alesatunci cnd profesia este monopoli'ată de aşa manieră încît toţi cei care nu sunt

"


7/36

acceptaţi ca mem+ri de drept ai ei trec drept şarlatani sau impostori şi clienţii nu

au alternati$e.

Prin urmare ciar e0istenţa ser$iciilor alternati$e nemonopoli'ate de către un

grup profesional este o condiţie de posi+ilitate a inter$enţiei clientului în calitate

de su+iect al contractului.

E0istă contradicţii clasice între perspecti$a profesioniştilor şi cea a clienţilor.

Profesioniştii susţin că prestaţia lor este +ună şi îşi merită succesul. Clienţii se

aşteptă ca profesioniştii să dea curs şi ideologiei potri$it căreia aceştia sunt în

ser$iciul pu+lic 7aceasta e0clude doar parţial pro+lema celor care lucrea'ă 9n

sistemul pri$at8 şi ca raţiune altruistă. Clienţii insistă pe o a+ordare deontologistă

pe ideea de datorie de o+ligaţie profesională. Profesioniştii nu sunt o+ligaţi să

preste'e ser$icii supererogatorii decît din considerente morale deşi clienţii se

aşteaptă să o facă din datorie pur profesională. e e0emplu un pacient crede că a!

şi solicita medicul în timpul concediului acestuia este normal şi medicul ar tre+ui

să renunţe la interesele lui personale ca să a-ute pacientul.

%&elaţiile client-profesionist

Pro+lema centrală a relaţiei între client şi profesionist este cea a alocării

responsa+ilităţii şi autorităţii. =a modul ideal între cei doi se sta+ileşte un

contract. ,n acest contract în principiu alocarea poate să fie de următoarele feluri

a8 clientul are mai multă responsa+ilitate şi autoritateA

+8 cei doi contractanţi sunt apro0imati$ egaliA

c8 responsa+ilitatea şi autoritatea principală re$in profesionistului .Este greu să considerăm că aceste modele de 6contract etic6 se pot aplica tale

Buale.

a8 Prima presupo'iţie clientul are mai multă autoritate şi responsa+ilitate este

deri$ată din ideea că profesionistul este anga-at de client acţionea'ă pentru acesta

şi su+ direcţia lui. Prin urmare profesionistul este parti'anul scopurilor clientului

său 7am anga-at un a$ocat medic aritect profesor deci acea persoană nu mai poate să fie neutră şi detaşată ci ataşată scopurilor mele în calitate de client8.

%


8/36

E0istă însă limite ale de$otamentului faţă de client sau ale de$i'ei Clientul

nostru, stăpînul nostru!

! Profesioniştii au o+ligaţia 6celei de!a treia persoane6 care limitea'ă normati$

acţiunea clienţilor.

! * astfel de a+ordare se potri$eşte mai mult profesiilor în care clientul tre+uie

apărat 7la a$ocaţi de e0emplu8 dar şi în acest ca' profesioniştii tre+uie să

acţione'e în limite legal permise şi moral corecte.

! Profesioniştii nu sunt simplii e0ecutanţi ai ordinelor clienţilor ei au e0perti'ă

au autoritate epistemică discernămînt profesional.


9/36


10/36

ca'ul nostru la între+area ce fel de profesionist ar tre+ui să fiuG Care sunt

$irtuţile necesare unui politician profesor funcţionar pu+lic 'iarist medic om de

afaceriG ceastă pro+lemă deri$ă din faptul că împlinirea profesională este cotată

ca o componentă importantă a împlinirii şi de'$oltării personale 7uman

flourising 9n original8. ,mplinirea profesională trece drept una din condiţiile prin

care o persoană poate să de$ină fericită sau cel puţin utilă să simtă că are o $iaţă

cu sens şi să!i crească stima de sine. Profesioniştii îşi urmăresc deopotri$ă

succesul propriu şi ser$iciul competent uneori aceste două $alori de$in

conflictuale. n practician este $irtuos în sensul idealului profesional şi poate să

ai+ă succes ca practician dar adesea aceasta înseamnă să cîştige prost. El se

concentrea'ă pe e0celenţă şi pe client şi prea puţin pe +ani şi imagine.

alori profesionale

/. iraHsinen sinteti'ea'ă cîte$a dintre $alorile profesionale în modul următor

Profesia: aloarea:

>urist reptatea

:edic asistent )ănătatea

Educator e'$oltarea persoanei

Psiolog utonomia

sistent social Iunăstarea 7asistarea celor în ne$oie8

Conta+il Corectitudinea

ceste $alori sunt considerate o+iecti$e mai ales fiindcă sunt ine$ita+ile oameniinu le resping şi se aşteaptă ca recurgînd la ser$iciile unei profesii să le poată

atinge. )ensurile pe care le au aceste $alori nu sunt însă fi0e. Ele se redefinesc şi

depind într!o mare măsură de politicile pu+lice care le orientea'ă ca şi de

de'$oltarea profesiei respecti$e. Profesioniştii unui domeniu au 6putere

discursi$ă6 în sensul în care le re$ine o importantă autoritate epistemică în

definirea acestor $alori.

11


11/36

ileme standard în etica profesională inter$in mai ales în situaţii cruciale

între starea de fapt a unei societăţi în care se e0ercită o profesie şi $alorile morale

ale acelei profesii.

Cele mai dificile pro+leme etice sur$in în cadrul regimurilor totalitare sau

autoritare. =egile sunt legi au o astfel de $aloare dar multe dintre ele nu sunt

drepte. Jiariştii şi profesorii sunt o+ligaţi să manipule'e. i ciar dacă ei doar

sociali'ea'ă în anumite $alori cele ale societăţii în care trăiesc la modul ideal fac

un deser$iciu democraţiei şi drepturilor omului. :edicii erau o+ligaţi să ceme

procuratura atunci cînd $enea o pacientă cu iminenţă de a$ort. desea din acest

moti$ femeile rămîneau acasă făceau septicemii şi mureau. &uncţionarii pu+lici

erau supuşii statului într!un proces cu statul cetăţeanul era aproape întotdeauna

perdant.

Ciar şi în practica curentă a ţărilor cu regimuri democratice e0istă dileme

de etică profesională greu de surclasat. n a$ocat îşi apără clientul ciar şi

împotri$a ideii de dreptate un profesor sociali'ea'ă ele$ii ciar şi pe $alori

nedrepte dar care sunt încetăţenite psiologii pot să!i facă pe pacienţi şi mai

dependenţi de însăşi prin terapia pe care le!o aplică deşi rolul lor moral este acela

de a a-uta pacienţii să re$ină la autonomie să poată trăi din nou 6pe picioarele

lor6.

)*ormalizarea etică şi codurile profesionale

Prin formali'are etică se înţelege formularea e0plicită în scris a idealurilor$alorilor principiilor şi normelor unei instituţii organi'aţii asociaţii. ,nseamnă

ela+orarea codurilor etice.

"iecti#ele unui astfel de cod sunt următoarele

! *cupă locul lăsat li+er între $alorile cadru ale unei comunităţi şi lege.

! Contri+uie la reputaţia încrederea respectul pe care +eneficiarii unei

acti$ităţi îl au faţă de instituţia care prestea'ă ser$iciul respecti$.

12


12/36

! Repre'intă un contract moral între +eneficiari şi organi'aţii între cei ce fac

parte din organi'aţie şi în acest ultim sens menţine coe'iunea unei organi'aţii

instituţii.

! Prote-ea'ă organi'aţia de comportamente necinstite sau oportuniste şi

furni'ea'ă un model de comportament.

! Promo$ea'ă o imagine po'iti$ă a organi'aţiei.

! Este un mi-loc de reglementare a ade'iunii şi de$otamentului cola+oratorilor.

! ;nfluenţea'ă crearea sentimentului de unicitate şi apartenenţă pentru

mem+rii grupului.

! Este un cadru de referinţă în orientarea deci'iilor şi orientarea acţiunii.

! rată anga-amentul de principiu al conducătorilor.

! Corelea'ă relaţiile pur contractuale cu 9ncrederea şi responsa+ilitatea.

! Creea'ă climatul etic respecti$ climatul în care acţiunile sunt percepute ca

drepte.

! idea'ă comportamentul în ca' de dileme etice

! Construcţia codurilor etice

:anagerul sau managera unei organi'aţii se găsesc la interfaţa între aceasta şi

conte0tul în care îşi desfăşoară acti$itatea. Este persoana care poate formula

politica etică a organi'aţiei. ceastă politică etică depinde de filosofia personală a

managerului de cariera şi formaţia sa profesională. Este important ca persoana

manager să dorească să cree'e un factor de sta+ilitate organi'aţională prin

sta+ilitatea unor $alori şi principii. să i se ofere cel mai +un ser$iciuA

Ela+orarea codurilor se face de o+icei în ecipă. *+iecti$ele organi'aţiei suntsta+ilite de către conducere. /ot conducerea numeşte de o+icei un colecti$ de

lucru. cest colecti$ pune în comun $alorile împărtăşite de mem+ri informaţii

despre coduri similare cu o+iecti$e similare. e o+icei codurile etice sunt

difu'ate în mai multe moduri mese rotunde de sensi+ili'are anunţarea codului în

preliminariile concursului de anga-are ane0area codului la contractul de muncă şi

semnarea unei ade'iuni.

13


13/36

iferiţi eticieni au făcut sugestii legate de felul în care poate să fie scris un +un

cod de etică pentru o anumită profesie face următoarele sugestii

1. &ormulea'ă o+iecti$e clare de care suntem siguri că $or fi susţinute şi de

către ceilalţi. /re+uie să te asiguri în mod particular de acceptul conducerii.

2. )ta+ileşte un termen realist pentru de'$oltarea şi introducerea codului.

3. &ii conştient de faptul că aplicarea codului $a costa estimea'ă de cîţi +ani

este ne$oie pe termen scurt şi lung.

4. &ii descis spre scim+ări în pre$ederile codului dacă apar situaţii noi.


14/36

utonomia personală este o presupo'iţie de +a'ă în pri$inţa deci'iilor de natură

etică. utonomia semnifică posibilitatea de a alege cursul pe care dorim să îl ia

acţiunile noastre, în baza faptului că avem discernăm.nt, ne cunoaştem

interesele şi ştim care credem că ne este binele propriu

neori termenul folosit în locul celui de autonomie este cel de autogu$ernare.

Etimologic înseamnă capacitatea de a fi propriul legiuitor 7nomos lege 9n

greacă8. cceptarea autonomiei tre+uie să ai+ă caracter uni$ersal o recunoaştem

tuturor persoanelor în calitatea lor de scopuri în sine. ;nter$enţia nepermisă a

cui$a în planurile noastre de $iaţă ne diminuea'ă ca oameni fiindcă ne le'ea'ă

autonomia. in acest moti$ regimurile totalitare sau autoritare formele de

dominaţie de se0 7se0ismul8 de rasă 7rasismul8 de etnie 7şo$inismul8 creea'ă

grupuri de e0cluşi sau de marginali tocmai fiindcă de o+icei ceea ce nu li se

recunoaşte oamenilor care nu deţin puterea normati$ă 7nu sunt su+iecţi ai

moralei8 este discernămîntul. Iinele lor este conceput în afara $oinţei lor.

utonomia presupune anumite grade de li+ertate negati$ă 6să fim eli+eraţi de6

anumite constrîngeri şi anumite grade de li+ertate po'iti$ă 6să fim li+eri să6

facem anumite lucruri adică să a$em putinţa să e0ercităm aceste li+ertăţi. e

e0emplu în principiu nimeni nu o+ligă o persoană să meargă la un loc de muncă

anumit dar este posi+il ca acel loc să fie singura ofertă $ia+ilă din 'ona respecti$ă

iar mutarea în altă 'onă aproape imposi+ilă.

Prin urmare sintetic autonomia presupune următoarele

Eli+erarea sau li+ertatea faţă de constrîngeri

,n mod o+işnuit suntem constrînşi de nenumăraţi factori legea fiind cel maie$ident tot aşa cum o altă limită e$identă o repre'intă şi propriile noastre

capacităţi intelectuale sau fi'ice. Condiţia să ne păstrăm autonomia este lipsa

inter$enţiei nelegitime a amestecului forţat în propria $iaţă. utonomia nu se

poate e0ercita în comunităţi care nu respectă li+erul ar+itru al fiecărei persoane. ,n

genere nu se poate e0ercita în comunităţile în care drepturile omului se opresc la

uşa casei a instituţiei firmei sau a statului.

15


15/36

2. =i+ertatea de a alege /re+uie să a$em la dispo'iţia noastră un minimum

de condiţii pentru alegere şi mai ales pentru a!i da curs. )ărăcia a+solută nu ne

pune în posi+ilitatea de a alege andicapurile la rîndul lor ne 9ngustea'ă

semnificati$ alegerea.

3. ;nformaţia şi re'ona+ilitatea alegerii 7alegerea în cunoştinţă de cau'ă8

Primii doi factori sunt de ordin e0tern 7lipsa constrîngerilor şi li+ertatea de a

alege8 nu depind preponderent de noi 7de $oinţa noastră8. e data aceasta a$em

de!a face 7ca şi în ca'urile următoare8 cu factori interni. Pentru a alege în

cunoştinţă de cau'ă a$em ne$oie de un minimum de informaţii. ,n acelaşi timp

ceea ce dorim tre+uie să fie re'ona+il. e e0emplu dacă alegem cariera de

funcţionar pu+lic tre+uie să ştim care îi sunt a$anta-ele şi constrîngerile şi să nu

ne aşteptăm de e0emplu la salariul unui funcţionar pu+lic din altă ţară. Pentru ca

alegerea să fie deplin re'ona+ilă 7ceea ce este un simplu ideal8 e0istă cDîe$a

condiţii identificarea o+iecti$elor $aloroase capacitatea de a face priorităţi

capacitatea de a găsi mi-loacele pentru aceste o+iecti$e capacitatea de adaptare la

scim+ări în priorităţi scopuri şi mi-loace. ceastă condiţie a autonomiei poate să

fie su+minată de lipsa de informaţii de manipulare de incapacităţi proprii de

şansele reduse la educaţie pe care le!a a$ut o persoană de +oală suferinţă sau

ciar de epui'are din cau'a suprasolicitării.

4. Recunoaşterea faptului că orice persoană este moral $aloroasă ceastă

condiţie face ca autonomia să capete aspecte etice. Ea repre'intă dimensiunea

etică a autonomiei. Recunoaştem celorlalţi oameni aceleaşi drepturi. Prin urmare

tre+uie să ne a+ţinem de la a le le'a propria autonomie şi să promo$ăm pe cît nestă în putinţă e0ercitarea acesteia. Condiţia de posi+ilitate pentru o astfel de

atitudine o repre'intă respectul egal pentru fiecare om ca persoană 7după e0presia

lui Kant umanitatea din persoana fiecăruia este sfîntă8. stfel ne atingem cel mai

înalt grad al propriei umanităţi recunoaşterea egalităţii morale respectul faţă de

alţii acţiunea de a!i trata şi ca scop 9n sine.

Principiile în temeiul cărora poate fi restrînsă autonomia sunt în generalurmătoarele

1


16/36

a8 Principiul paternalismului ,n sens lărgit principiul se aplică atunci cînd

este -ustificată restrîngerea autodeterminării pentru a pre$eni ca o persoană să 9îi

facă rău 7de e0emplu să se sinucidă să inale'e su+stanţe periculoase să circule

periculos sau ciar să fume'e8. Primul sens este negati$ arată ce tre+uie o

persoană să fie împiedicată să facă. ,n sens restrîns 7$ersiunea 6tare68 paternalism

înseamnă restrîngerea autodeterminării în +eneficiul persoanei respecti$e. Este un

principiu po'iti$. rată ceea ce o persoană tre+uie constrînsă să facă. e e0emplu

urmarea studiilor o+ligatorii purtarea centurii de siguranţă ciar şi plata

impo'itelor pentru sănătate educaţie apărare ş.a sunt constrîngeri în fa$oarea

persoanei. Paternalismul este e0primat în acti$itatea legislati$ă în politicile

pu+lice. m+ele sunt instrumente care fie restrîng fie constrDng o persoană să

facă anumite acte.

+8 Principiul le'ării =i+ertatea unei persoane poate să fie restrînsă în

ca'urile în care ea ar putea să!i le'e'e pe alţii 7să le facă rău8. e e0emplu sunt

inter'ise practici profesionale fără licenţă în anumite profesii e0istă controale

medicale o+ligatorii profesori piloţi poliţişti ş.a. in aceeaşi categorie fac parte

şi măsurile împotri$a poluării.

c8 Principiul ofensei n act poate să fie supus restricţiilor dacă aduce

ofensă pu+lică 7îi face pe alţii să se simtă prost -igneşte produce ruşine8. Cîte$a

e0emple ilustrati$e sunt cele al nudităţii în pu+lic al pornografiei şi o+scenităţii.

E0istă comportamente socotite ofensatoare fiindcă sunt indecente. Principiul

ofensei este foarte contro$ersat. El $ine în conflict cu li+ertatea de e0primare şi

o+iecţia cea mai semnificati$ă este construită pe +a'a 6argumentului panteialunecoase6 care $a putea să fie în acest spirit pasul următor în restrîngerea

li+ertăţiiG *piniile religioaseG *piniile politiceG nde ne oprim cu argumentul 6L

acţiune tre+uie inter'isă fiindcă le'ea'ă mora$urile pu+lice6G

d8 Principiul +unăstării generale 7+inefacerii8. Conform acestuia fiecare

posesor de $enituri tre+uie să dea o parte din ele pentru 6+inele pu+lic6. ,n acest

fel persoana nu pierde în nici un ca' mai mult decît cîştigă cei cărora li se

1"


17/36


18/36

,n ma-oritatea profesiilor nu se cere doar să!ţi faci datoria scrisă în fişa

postului ci să!ţi pese de domeniul şi colecti$ul în care lucre'i de renumele firmei

sau instituţiei. stfel de datorii nu pot să fie stipulate legal ci doar moral. n

sacrificiu re'ona+il este cerut oricui se anga-ea'ă în diferite categorii de profesii.

Este o condiţie a altei $alori a eticii profesionale de$otamentul faţă de profesie.

reptatea distri+uti$ă este categoria etică prin care putem depăşi pro+lema

+inefacerii 7caracterul neo+ligatoriu al asistării celor aflaţi în ne$oie8 care este

mai degra+ă personală su+iecti$ă şi este in$ocată mai ales în morala pri$ată.

reptatea distri+uti$ă $i'ea'ă împărţirea mai ecita+ilă a greutăţilor 7po$erilor8 şi

+eneficiilor. ,n acest proces sunt cuprinse politicile legate de $enituri ta0e şi

impo'ite educaţie ser$iciul pu+lic. )copul este acela ca şi oamenii cu $enituri

mici sau fără $enituri să +eneficie'e de acces la educaţie ser$icii medicale

protecţia poliţiei asistenţă -uridică.

:orala operea'ă cu supo'iţia egalităţii între oameni în faţa normelor şi

$alorilor sale. ,n acelaşi timp odată cu eticile $irtuţii s!a reactuali'at în

de'+aterea contemporană pro+lema dreptului moral la împlinire omenească a

dreptului la autoafirmare şi autode'$oltare. :ulţi oameni se află în situaţii

defa$ori'ate. )unt săraci sau aparţin unei rase nedreptăţite istoric sau fac parte din

alte categorii .

/oate aceste categorii sunt supuse inegalităţii de şanse în competiţie.

reptatea distri+uti$ă este menită să corecte'e moral şi politic această stare de

fapt. * astfel de a+ordare pare să contra'ică un principiu acceptat ca'urile

asemănătoare tre+uie tratate asemănător. ,n faţa normelor şi standardelor moralesuntem egali. ceste principii nu e0clud însă ca în situaţii în care ca'urile sunt

diferite ele să fie tratate în mod diferit în funcţie de ne$oi efort contri+uţie

socială ecitate.

/ermenii utili'aţi în aplicarea egalităţii de şanse sunt cei de acţiune

afirmati$ă discriminare po'iti$ă sau tratament preferenţial. ceste modalităţi de

corectare a nedreptăţii sunt aplicate mai ales prin asigurarea unor locuri speciale laconcursurile pentru diferite forme de în$ăţămînt la care grupurile marginali'ate au

1(


19/36

a$ut şi au un acces redus la educaţie profesii sau prin locuri de muncă special

destinate în profesii greu accesi+ile celor nedreptăţiţi istoric prin apartenenţa la o

anumită categorie.

/ratamentele preferenţiale au o -ustificare de tip deontologist corectarea

unei nedreptăţi produse în trecut şi una de tip consecinţialist şansele egale la

educaţie şi la locul de muncă duc la creşterea numărului de competitori şi la

autoafirmarea celor ţinuţi la ni$eluri reduse ale accesului în educaţie şi pe piaţa

forţei de muncă.

2 Paternalismul

/ermenul paternalism are conotaţii în genere negati$e. El se aplică

preponderent relaţiilor de autoritate şi putere în care supo'iţia despre ma-oritatea

oamenilor este aceea că ei nu au suficient discernămînt pot să fie mai degra+ă

o+iect decît su+iect al moralei 7nu participă la crearea şi negocierea principiilor şi

normelor dar tre+uie să se supună acestora8. Paternalismul a de$enit o ţintă

importantă de anali'ă teoretică în lucrarea lui >. )t. :ill espre li+ertate 71%5(8.

3ingurul scop în care puterea coercitivă poate să fie exercitată în mod

drept asupra unui membru al unei comunităţi civilizate, împotriva voinţei sale,

este acela de a preveni lezarea altor oameni .


20/36

de'$oltăm şi să supra$ieţuim. in e0perienţele autorilor teoriilor morale a lipsit

interesul pentru un tip de practică cea a îngri-irii copiilor +ătrînilor a persoanelor

aflate în dificultate. na dintre cele mai cunoscute a+ordări de acest tip este etica

gri-ii. Ea se distinge de paternalismul tradiţional a$înd ca ţintă asistarea altora

pentru ca ei să poată de$eni autonomi. Etica gri-ii nu patronali'ea'ă ci ţine cont

de faptul că oamenii nu sunt 6atomi singulari6. Ei se află mai degra+ă într!o reţea

de relaţii în care pe lîngă autoafirmare ca re'ultat al autonomiei se află şi

concordanţa interpersonală .

tunci cînd $or+im în sens po'iti$ despre paternalism ne referim la

interferenţa în li+ertatea persoanei prin acte -ustificate referitoare e0clusi$ la

+unăstarea +inele fericirea ne$oile interesele sau $alorile celei care este supusă

coerciţiei.

ceastă parte po'iti$ă a paternalismului se adresea'ă persoanelor care în

mod o+iecti$ nu sunt în situaţia de a!şi urma planurile proprii de $iaţă uneori nu

pot nici să şi le formule'e 7ca'ul copiilor mici a persoanelor cu oligofrenie se$eră

al celor aflaţi în comă sau cu un andicap care îi face să trăiască o $iaţă

$egetati$ă a celor senili8. Cei foarte tineri 7minorii8 suportă un paternalism limitat

pînă la $îrsta la care li se recunoaşte capacitatea de a consimţi şi discernămîntul în

sensul alegerii propriilor planuri de $iaţă a credinţelor şi $alorilor pentru ei înşişi.

Paternalismul ca pro+lemă inter$ine frec$ent în etica profesională. n sens

tolera+il al acestuia se referă la recunoaşterea autorităţii profesionale 7a faptului

că diletant fiind este +ine să te laşi 6pe mîna profesioniştilor68. cest lucru este şi

riscant. e multe ori acceptarea paternalismului $ine din faptul că profesioniştii cucare intrăm în contact nu ne dau nici informaţii accesi+ile ca să putem alege

pentru noi 9nşine 7de e0emplu despre propria +oală şi alternati$ele de tratament8.

E0istă ciar tentaţia de a 6prote-a6 pacienţii sau clienţii de aflarea ade$ărului pe

moti$ că acesta le!ar face rău. stfel de ca'uri sunt indiferent de +unele lor

intenţii încălcări ale autonomiei. Paternalismul poate să inter$ină şi su+ forma

autorităţii normati$e. u$ernările adoptă legi despre ale căror proiecte nu a e0istato transparenţă pu+lică 7e$entual din ceea ce se ceamă 6raţiuni de stat68.

21


21/36

# 4repturi şi acţiune dreaptă

Etica nu este un corp teoretic de tip monolitic. Condiţia ei ca reflecţie

asupra moralei este pluralismul opiniilor despre ceea ce este o+ligatoriu permis

inter'is de'ira+il despre drepturi datorii e0cepţii e0cluderi îndreptăţiri.

Pro+lema drepturilor inter$ine în situaţii profesionale în mod conte0tual.

indiferent de conte0te e0istă însă cadre normati$e acceptate de tipul eclaraţiei

ni$ersale a repturilor *mului. ,n conte0tul respectării lor se ela+orea'ă şi

norme pentru practicarea profesiilor care cuprind drepturile celor afectaţi de ele

drepturile pacienţilor contri+ua+ililor clienţilor ele$ilor sau ale celor anga-aţi în

profesii 7drepturi sindicale de e0emplu8. n drept rele$ă li+ertatea de acţiune sau

li+ertatea de a nu fi supus anumitor acte. repturile au formă negati$ă 7ceea ce

tre+uie opriţi alţii să ne facă8 sau po'iti$ă ceea ce putem să facem. E0istă diferite

categorii de drepturi politice legale morale 7cele garantate de principii etice de

e0emplu dreptul la o îngri-ire medicală profesională dreptul la informaţii asupra

propriei persoane dreptul de a fi corect informat despre pro+leme pu+lice8.

E0istă cîte$a condiţii pentru ca drepturile formal proclamate să poată să fie

e0ercitate

1. rice drept este corelat cu datoria cui#a de a$i asi%ura e&ercitarea.

e e0emplu dreptul la confidenţialitate în pri$inţa fişei medicale proprii se

corelea'ă cu datoria personalului medical de a nu da altora acces la ea. reptul la

$iaţă pri$ată este corelat cu datoria instituţiilor care!l prote-ea'ă de a nu permite

sau de a pedepsi inter$enţia altora în pri$atitatea unei persoane. Cea mai marecontro$ersă legată de un drept este asupra dreptului la muncă iar moti$aţia

respingerii lui $ine din faptul că nu e0istă instituţii care să asigure e0ercitarea

acestui drept 7în statele capitaliste democratice8. ,n comunism dreptul la muncă era

un drept fundamental dar asociat cu o+ligaţie de a muncii. e o+icei se consideră

că drepturile autentice sunt doar cele asigurate de lege. ar legea nu poate să

acopere toate categoriile de necesităţi şi nici presiunea ca acestea să de$inădrepturi legale. e aceea multe dintre ele fie că nu pot să fie acoperite de lege fie

22


22/36

că sunt atît de contro$ersate încît este mai +ine să nu figure'e în lege încît este de

preferat să rămînă drepturi morale de e0emplu cel de a ţi se spune ade$ărul cel

de a trăi într!un mediu curat şi ci$ili'at de a duce o $iaţă demnă de a te

autoafirma.

'. (n drept asi%ură e&ercitarea autonomiei unei persoane în urmărirea

scopurilor şi intereselor proprii. ;nter$enţia altora în spaţiul li+ertăţii personale

de alegere este inter'isă cu anumite e0cepţii. de e0emplu nu putem sta+ili noi

înşine pe ce criterii putem să fim admişi într!o formă de în$ăţămînt sau într!o

profesie.

3. (n drept )ustifică acţiunea persoanei care îl e&ercită şi faptul că

acesta solicită spri)in în e&ercitarea lui. acă de e0emplu un medic nu face un

transplant şi pacientul moare medicul se poate pre$ala de faptul că nu i!a fost

permis transplantul de către pacient sau familia acestuia. acă a fost încălcată

confidenţialitatea un client sau un pacient pot să ceară daune celor care i!au $iolat

acest drept. #iolarea drepturilor este o pro+lemă moral importantă. ar pentru ca

ea să nu fie doar o+iect de de'+atere orice instituţie ar tre+ui în primul rînd să

ai+ă şi să facă pu+lice propriile norme etice prin care să se asigure atît protecţia

+eneficiarilor ei cît şi a propriului personal.

Principiile enunţate mai sus inter$in în conte0tul tuturor eticilor

profesionale. Ele constituie repere pentru construcţia codurilor diferitelor etici în

sensul principiilor $alorilor şi normelor care se cer respectate în spiritul coerenţei

între democraţie şi etica oricărei profesii e0ercitate într!un regim democratic.

Capitolul II *tica administrati#ă

DACA VREI SA CUNOSTI CARACTERUL UNUI OM,PUNE-L SEF!

53uperiorul ne apare ca o foarte slab6 surs6 de satisfacţie, dar ca o surs6

major6 de conflict7

23


23/36

84aca un sef nu pedepseste un subaltern, care a gresit cu ceva, dar lasa

pe maine sau poimaine, se mai gandeste, este un sef bun8

Cînd se discuta despre calitatile pe care tre+uie sa le ai+a un manager

accentul ar tre+ui pus pe felul in care poate el organi'a mo+ili'a oamenii si nu pe

caracteristicile sale indi$iduale.


24/36

organi'atiei pot fi Nre+eliO.

. Re+ol#a pro"lema, nu oamenii. ;n general situatiile sunt cele care duc la

conflicte pro+leme. desea insa este gasit un $ino$at. e fapt circumstantele

sunt cele care pot determina comportamentul unui om. e e0emplu nimeni nu

fumea'a in +iserica. ;n ca'ul unei organi'atii daca e un mediu ostil anga-atul $a fi

agresi$. )i totusi e0ista ca'uri in care un anumit anga-at este sursa pro+lemelorA

atunci el poate fi consiliat iar cei ce se ocupa de epartamentul de resurse umane

il pot directiona spre alt -o+.

" Calitatea de lider nu sta in felul in care se pre+inta acesta, ci in felul in care

reuseste sa e&ploate+e puterile %rupului. ;ntr!un mediu de munca functional

comportamentul liderului nu e foarte diferit de cel al altor mem+ri ai grupului.

%. Cau+ele pierdute sunt cele pentru care merita sa te lupti. )unt cele care

moti$ea'a cel mai mult si ciar daca sunt sortite esecului pentru ca sunt atat de

importante merita orice incercare.

Renato /agiuri P. . profesor de stiinte sociale la Mar$ard Iusiness )cool a

afirmat ca dupa ani de studii pri$ind ce anume il face pe un manager sa fie foarte

+un s!a a-uns la conclu'ia N


25/36

ceste 'ece comportamente formea'a un sistem si oricare dintre ele ar lipsi

ar fi afectata intreaga structura. ;n esenta anga-atii tre+uie sa stie cum $or fi

e$aluati care sunt prioritatile pe care seful le sta+ileste si daca eforturile lor

suplimentare $or fi apreciate.

,n acti$itatea lor cei $i'aţi de administraţie $or onora următoarele

valori şi principii generale9

1. =egalitate

2. ;ndependenţă

3. *+iecti$itate

4. ;mparţialitate

5. /ransparenţă

. Responsa+ilitate personală

". Profesionalism

%. escidere către nou

(. ialog şi consens

1F. Confidenţialitate

1. Cunoaşte, înţele%e şi respectă n totalitate le%ile reglementările şi

normele aplica+ile domeniului asigurării calităţii în afacere. tili'ea'ă consec$ent

criteriile standardele şi indicatorii de performanţă definiţi de documentele

oficiale cu pri$ire la capacitate instituţională eficacitate educaţională şi

managementul calităţii.

2. o$edeşte independenţă în acti$itate nu cedea'ă presiunilor

politice religioase economice sau de altă natură acceptînd numai constrîngerilelegale ştiinţifice şi etice. )e disocia'ă clar de orice relaţie personală şi formulea'ă

conclu'ii independente de orice fel de anga-ament.

3. re o atitudine o"iecti#ă în acti$ităţile de asigurare a calităţii şi

acreditare. *feră informaţii corecte face afirmaţii şi îşi e0primă opinii

doar în posesia datelor şi informaţiilor necesare dincolo de orice apreciere

indi$iduală emoţională +a'ată pe pre-udecăţi şi impresii. &ace recomandări şi iadeci'ii +a'ate e0clusi$ pe date factuale şi pe informaţii precise $erificate temeinic.

2


26/36

4. &ace afirmaţii şisau îşi e0primă opinii în mod onest, neutru şi imparţial.


27/36

(. Promo$ea'ă dialo%ul e$aluea'ă în mod adec$at punctele de $edere

diferite ale părţilor implicate şi încearcă să le armoni'e'e prin promo$area

dedicaţiei personale şi a spiritului de ecipă.

1F. Este fidel principiului confidenţialităţii ţn furni'area completarea

utili'area şi asigurarea accesului la informaţie ţn conformitate cu regulile şi

procedeele acceptate. Procedea'ă cu discreţie şi prote-ea'ă datele cu caracter

personal şi cele pri$itoare la proprietatea intelectuală 9n acti$ităţile de

autoe$aluare e$aluare e0ternă şi de acreditare.

/R0* * C/(IT2

1. Conflictele de interese

2. )pirit de ecipă şi li+ertate intelectuală

3. Proprietate intelectuală

4. e'$oltare profesională continuă

5. Calitatea muncii

. Calitatea comunicării

". Qncrederestimă reciprocă

a ce #isea+a su"alternii

E0pertii au facut si un clasament al celor mai mari dorinte ale anga-atilor in

ceea ce pri$este relatia cu sefii. ;ata un top

! )a le dea un feed!+acH constructi$ intre patru oci

! )a recunoasca atunci cand aud o idee +una

! )a nu uite sa ii laude atunci cand merita ! )a ii a-ute sa se de'$olte profesionalA

! )a comunice direct si sa spuna e0act ce asteapta de la eiA

! )a le arate ca le pasa

! )a respecte diferentele indi$iduale

! )a recunoasca atunci cand au gresit

.a ce #isea+a sefii

2%


28/36

Ciar si ei au $isele lor cand $ine $or+a de anga-ati model. ;ata cum ar tre+ui

sa fie cei de nota 1F

! )a nu!i puna niciodata sefului intre+ari la care pot si ei sa raspunda dar pro+a+il

nu o fac pentru ca $or apro+area celui din conducere si pentru ca nu au suficienta

incredere in ei

! )a $ina si cu posi+ile solutii nu doar cu pro+lemeA

! )a nu isi ceara niciodata scu'e S in momentul in care au gresit sa nu spuna

N;ertati!maO ci NCred ca proiectul acesta ar fi putut fi mult mai +unO Naca ma

gandesc mai +ine ar fi tre+uit sa fac asaO Nata $iitoare $oi proceda asaO. )unt

mai importante in$atamintele pe care le!au tras din acea e0perienta decat scu'eleA

! )a nu fie emoti$i S concret sa nu trimita conducerii e!mail!uri in momente de

furie sau frustrare. Pot scrie randurile insa tre+uie sa astepte cel putin o -umatate

de ora inainte sa le trimita. ;n ( ca'uri din 1F nu mai a-ung sa apese +utonul

NsendOA

! )a isi depaseasca fisa postului. dica sa ceara ori sa accepte mereu noi

pro$ocari profesionaleA

! )a nu se planga in permanenta de ce$a.

! )a nu trimita pur si simplu o lista de idei si sa astepte. E posi+il ca nici una sa nu

prinda contur daca cei care le!au gandit nu isi asuma responsa+ilitati si nu incearca

sa le concreti'e'e. )efii admira mai mult astfel de initiati$e decat simplele

propuneri ino$atoare.

"oncluzie

)e ştie cT satisfacţia muncii este strUns legatT de satisfacţia $ieţii una fiind

afectatT de cealaltT .

acT în dragoste şi prietenie partenerul şi relaţia este mai importantT decUt tu însuţi

7însTţi8 în relaţia de muncT +anii şi +unurile 7mTrfurile8 sunt mai importante decUt

itemul afecţiune .

e e0emplu relaţia şef!su+altern este o relaţie de inegalitate cu sarcini orientatedirecţionate şi formaleA este mai mult de tip concurenţial şi ostilitate decUt de

2(


29/36

cooperare şi prietenie totuşi lucrTtorii fac eforturi sT se comporte şi sT comunice în

mod cooperant şi prietenos.

lte relaţii de muncT între care menţionTm pe aceea între profesor şi ele$ 7student8

este inegalT dar de cooperare şi ciar foarte intensT.

Ieneficiile şi conflictele acestora diferT în funcţie de tipul relaţiei de muncT de tip

profesional.

Relaţiile în grupurile de lucru sunt diferite de cele de acasT 7din familie8 sau cu

prietenii. Ele se +a'ea'T pe cooperare în grupuri organi'ate şi ierarie care diferT

de contactele sociale care nu conţin doar contactele din pau'ele de cafea sau de-un

! cunoscute u'aul ca partea infor!maţionalT a muncii.

*amenii $in la lucru pentru a presta munca şi a fi plTtiţi pentru eaA ei cooperea'T

cu alţi oameni descoperT cT sunt asemTnTtori cu unii din ei şi încep sT se anga-e'e

în acti$itTţi e0traprofesionale.

;eraria are un mare efect în relaţiile dintre oameni şi în felul în care ei comunicT

unii cu alţi. )ugerTm cUte$a coordonate

1. )tatut egal în interiorul grupului de lucru.

*amenii pot coopera şi a-uta reciproc dar pot de asemenea sT de$inT ri$ali la

promo$are a$ansare. ,n asemenea grupuri relaţiile colaterale comunicarea cu

grupuri cu acelaşi statut este mai mare şi mai uşor de sta+ilit.

2. *ameni cu statut diferit ! relaţiile sunt mult mai dificile în special dacT unul

este şef direct şi celTlalt su+altern. acT nu muncesc în acelaşi domeniu sau institut

lucrurile pot fi simple însT în relaţiile în care unul din parteneri are putere asupra

celuilalt se creea'T în mod o+işnuit o anumitT distanţT între ei.iferenţierile se pot referi la urmTtorii itemi

)EL=

a8 ITr+aţii sunt mult mai implicaţi în grupuri femeile în relaţiile intime aşa cum

am mai su+liniat anterior. &emeile sunt mai interesate de partea socialT a relaţiei de

muncT mai mult decUt +Tr+aţii şi aceasta este una din principalele surse ale

satisfacţiei în muncT pentru ele în parte datoratT poate naturii muncii femeii

3F


30/36

7profesori asistente medicale secretare etc.8. Pro+a+il de aceea satisfacţia în

muncT a femeii este de o+icei mai mare decUt a +Tr+aţilor.

#VR)/

a8 Pentru tineri importantT este sociali'area pentru muncT care începe din şcoalT

şi important este ca ei sT în$eţe de la cine$a sT fie direcţionaţi cum sT munceascT

în calitate de mem+ri ai unui colecti$ şi su+ îndrumarea unui şef.

Pentru cei în $UrstT mai ales faţT de cei care nu au a$ut succes sau cei ale cTror

principale cuceriri 7împliniri8 au rTmas la un ni$el inferior la aceştia contactele

sociale sunt mult mai importante decUt munca însTşi.

*amenii petrec o mare parte din timpul lor la ser$iciu cu persoane diferite sau cu

acelaşi tip de statut. e aceea studii şi o+ser$aţii pertinente disting mai multe

ni$eluri de intimitate .

! colegi de ser$iciu 7de muncT8 ! aceastT cola+orare relati$ superficialT şi orientatT

din punct de $edere al sarcinilor de muncT poate fi totuşi plTcutT şi deseori ciar

aşa esteA e $or+a de o serioasT cola+orare în muncT deasupra cerinţelor formale ale

muncii.

! mem+ri ai unui grup strUns foarte apropiaţi ! au oca'ia sT facT glume sT

participe la unele -ocuri în pau'e sT ia parte la dineuri şi la un W6paarW6 în clu+uri

sau cantine ! sunt prete0te de a manifesta euforie şi plTcere. ceste interacţiuni

sunt o+işnuite 7u'uale8 între mem+ri ai grupurilor de lucru apropiate.

! W6prieteni de muncTW6 7de ser$iciu8 ! diferiţi de prieteni în sens u'ual. ceştia nu

se in$itT acasT nu sunt antrenaţi în acti$itTţi în timpul li+er dar se înţeleg +ine în

re'ol$area unor pro+leme de ser$iciu în desfTşurarea unor acti$itTţi pur socialesau în muncT sau în am+ele situaţii.

! W6prieteni socialiW6 ! prieteni în ade$Tratul sens al cu$Untului do+Undiţi în cadrul

relaţiilor de ser$iciu. Ei sunt diferiţi de prietenii cunoscuţi prin intermediul

$ecinTtTţii sau a petrecerii timpului li+er.

Re%uli pentru cole%ii de munc4 5ser#iciu6

1. cceptaţi ama+il sT împTrţiţi cu celTlalt sarcinile cu care a fost copleşit.2. Respectaţi singurTtatea şi secretele celorlalţi.

31


31/36

3. &iţi cooperant cu pri$ire la împTrţirea mi-loacelor fi'ice de muncT 7luminT

temperaturT 'gomot8.

4. rTtaţi!$T sT a-utaţi atunci cUnd $i se cere.

5. PTstraţi secretele 7confidenţele8 ce $i se încredinţea'T.

. =ucraţi fiţi cooperanţi ciar dacT simţiţi ce$a neplTcut.

".


32/36

Re%uli pentru superiori 5şefi6:

1.Planificaţi şi reparti'aţi eficient munca.

2.ţineţi la curent su+alternii cu deci'iile care îi afectea'T îi interesea'T direct. 3.

Respectaţi singurTtatea şi secretele celorlalţi.

4. PTstraţi confidenţele.

5. Consultaţi su+ordonaţii în pro+lemele care îi afectea'T.

. ,ncura-aţi a$ansarea su+ordonaţilor.

". *feriţi sfaturi su+alternilor.

%. =uptaţi pentru interesele su+alternilor dacT este necesar.

(.


33/36

X re'ol$T urgenţele şi situaţiile limitT.

X autori'ea'T e0pedieri diferite proiecte propuneri.

X negocia'T cu sindicatele salarii sau alte pro+leme.

)pre deose+ire de relaţia de prietenie aceasta dintre superior şi su+ordonat ne

apare ca superficialT foarte inegalT şi uneori ostilT şi de concurenţT. ,n ea sunt

pre'ente 2 W6ta+ereW6 ne$oite sT comunice între ele.

Relaţia şef$su"altern

ceasta este una dintre cele mai importante şi de +a'T dintre relaţiile sociale.

eful poate fi desemnat din afara grupului de lucru sau din interiorul sTu de regulT

cel care are mai multT e0perienţT sau care ştie mai mult despre organi'are şi

conducere despre sarcinile de muncT din domeniul respecti$.

&ormal şeful are oarecare putere în a recompensa 7rTsplTti8 sau a pedepsi. /otuşi şi

su+alternii au putere se pot asocia uni în sindicate sau mici grupuri care le conferT

o putere colecti$T faţT de care şeful rTmUne dependent neputUnd sT!i concedie'e pe

toţi o+ligat fiind sT le satisfacT cererile.

E0istT în aceastT relaţie un scim+ de a-utor sau alte recompense între superiori

7şefi8 şi su+ordonaţi.

)eful se aflT în po'iţia de a a-uta su+alternii sT cUştige +ani sT îi promo$e'e şi într!

un fel sT le ridice ni$elul de trai. ,i poate a-uta şi în muncT promo$Undu!le şi

înţelegUndu!le interesele direcţionUndu!le recompensele în $ederea o+ţinerii unor

performanţe în acti$itate. )u+alternii îşi a-utT şeful fTcUnd o trea+T +unT la locul de

muncT.ConducTtorul unui grup de lucru acti$ea'T de o+icei în acelaşi spaţiu uneori în

aceeaşi încTpere cu su+alternii pTstrUnd contactul cu aceştia su+ forma unor şedinţe

sTptTmUnale dar mai ales la locul de muncT e0emplu dupT pau'ele de cafea.

Cele mai multe interacţiuni între superior şi su+ordonat sunt iniţiate de şef

interacţiuni cu pri$ire la muncT comentarii asupra re'ultatelor su+ordonaţilor

recomandTri sugestii pentru re'ol$area unor pro+leme. ar su+ordonatul poate luaşi el aceastT iniţiati$T fie are ne$oie de sfaturi sau lTmuriri fie raportea'T

34


34/36

progresele înregistrate face sugestii şi W6plUngeriW6 dacT pro+lemele sunt des

ignorate de şef.

Relaţia superior!su+ordonat în muncT este $T'utT de ma-oritatea oamenilor ca plinT

de conflicte şi ca oferind puţinT satisfacţie.

)uperiorul poate a$ea o considera+ilT influenţT asupra sTnTtTţii şi satisfacţiei dacT

sunt între+uinţate corect a+ilitTţile şi talentul sTu de manager.

)uperiorul are puterea de a recompensa şi a pedepsi ceea ce face din aceastT

interrelaţie ca ea sT nu fie foarte apropiatT sT nu se forme'e legTturi permanente.

Iarierele create de diferenţele de putere şi de statut pot fi reduse prin utili'area

unor capacitTţi ale superiorului dar mai ales printr!o atitudine de preocupare de

interes pentru ceilalţi.

n om se comportT în raport cu imaginea pe care o are despre sine. titudinea lui

repre'intT e0teriori'area unei concepţii care nu este altce$a decUt o reflectare a

propriei lui persoane. Este transpunerea în plan o+iecti$ a imaginii despre lumea sT

interioarT despre propriile trTiri şi sentimente. ,ntre aceste douT lumi cea

o+iecti$T şi su+iecti$T şi forul interior al su+iectului nu se poate sta+ili decUt o

legTturT de intercondiţionareA am+ele se influenţea'T reciproc.

=umea materialT prin transformTrile şi fenomenele ei impregnea'T puternic lumea

interioarT a su+iectului.

,n acelaşi timp forul uman intern scim+T realitatea înseşi imaginile pe care şi le

formea'T despre anumite procese şi fenomene.

;ntercomunicarea sta+ilirea de relaţii sociale de legTturi puternice este o artT este

! dacT putem afirma ! W6arta de a reuşi în $iaţTYW6.

35


35/36

8i"lio%afie

1. Crăciun an S Etica în afaceri Iucureşti 2FF4

3


36/36

2. ;onescu eorge S Cultura afacerilor Iucureşti 1(("

3. ZZZ.google.md

4. ZZZ.referat.ro

5. ZZZ.preferatele.com
http://www.google.md/http://www.referat.ro/http://www.preferatele.com/http://www.google.md/http://www.referat.ro/http://www.preferatele.com/

Date post:	05-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	cristian-snegur
View:	213 times
Download:	0 times

Eticaprofesionalacomunicare 151023131813 Lva1 App6892

Documents